Faceți căutări pe acest blog

marți, 30 noiembrie 2010

Aniversari culturale 30.11(Mark Twain, Oscar Wilde)

30.11.1835 S-a născut, la Florida, Missouri MARK TWAIN – scriitor, satirist şi umorist american.

Cu prilejul aniversării a 175 de ani de la naşterea scriitorului, la sediul bibliotecii am organizat o expoziţie de carte.

Mark Twain, pe numele său adevărat, Samuel Langhorne Clemens, s-a născut pe 30 noiembrie 1835, în satul Florida, din statul Missouri. Când tatăl său a murit în 1847, Clemens, care avea doar 12 ani la momentul respectiv – a fost trimis în ucenicie la un tipograf. Deşi primii ani de viaţă şi i-a petrecut în Missouri, Clemens a plecat de acasă de tânăr şi toată viaţa sa a fost un călător, de multe ori acceptând meserii ciudate, trimiţând diverse scrieri pentru a fi publicate, apoi îndeletnicindu-se din nou cu alte treburi ciudate pentru aşi finanţa aventurile.
După ce a lucrat timp de 4 ani ca pilot pe un vas fluvial şi după ce a petrecut ceva timp în sud, unde a fost soldat confederat timp de două săptămâni, Clemens s-a mutat la ziarul American West. Şi a câştigat o anumită popularitate ca jurnalist în oraşele mici, folosind pseudonimul Mark Twain, un termen marin, rămăşiţă a zilelor lui de pilot. Mai târziu s-a făcut cunoscut ca scriitor de călătorie, umorist şi lector. Un om optimist şi întreprinzător, Clemens şi-a folosit mica avere obţinută din succesul său literar pentru a face câteva investiţii rele, inclusiv înfiinţarea propriei sale companii editoriale, ceea ce l-a băgat în datorii în jurul vârstei de 50 de ani. Clemens şi-a plătit datoriile datorită unui turneu de cursuri şi şi-a petrecut ultimii ani din viaţă călătorind cu familia şi dictând o mare parte din Autobiografia lui Mark Twain, a cărei prime versiune a fost publicată după moartea sa. Clemens a lăsat instrucţiuni specifice pentru publicarea tuturor scrierilor sale autobiografice, următoarea tranşă majoră fiind publicată în 2010 de către University of California Press. El şi-a considerat unele dintre scrierile atât de controversate, încât ele nu puteau fi publicate înainte de 2010. Clemens a scris sute de lucrări, în timpul vieţii sale, sub pseudonimul Mark Twain. Unele dintre scrierile lui cele mai faimoase includ romane, cum ar fi Aventurile lui Huckleberry Finn, Aventurile lui Tom Sawyer, Prinţ şi cerşetor, şi Un Yankeu la curtea regelui Arthur, autobiografie şi cărţi de călătorie. A scris, de asemenea, numeroase eseuri, discursuri şi alte lucrări scurte nonfictive, multe dintre ele au fost cuprinse în antologii sau colecţii. În 2001, unul dintre manuscrisele nepublicate ale lui Clemens, A Murder, a Mystery and a Marriage a fost publicat de Atlantic Monthly. Clemens a murit din cauza unei boli cardiace în casa lui din apropiere de Redding, Connecticut, la 21 aprilie 1910. A lasat în urmă o moştenire ca unul dintre cei mai importanţi scriitori ai Americii, o distinctie care a crescut cu timpul.



30.11.1900 A decedat, la Paris OSCAR WILDE – scriitor irlandez

Oscar Wilde (1854-1900) s-a născut la Dublin, într-o familie de aristocraţi. Şi-a terminat studiile la Magdalen College, Oxford, devenind în această perioadă oxfordiană un promotor al estetismului. S-a stabilit apoi la Londra, unde a publicat primul său volum de versuri (Poems, 1881). A făcut critică de artă şi a ţinut prelegeri despre artă, inclusiv în Statele Unite şi Canada, iar de la mijlocul anilor 1880 a început să scrie regulat în Pall Mall Gazette şi Dramatic View. În 1884 s-a căsătorit cu Constance Lloyd, cu care a avut doi fii. Între 1887 şi 1889, spre aşi susţine financiar familia, s-a angajat ca editor la revista Woman's World. În 1888 a publicat Printul fericit şi alte povestiri (The Happy Prince and Other Tales), iar în 1891 Crima lordului Arthur Savile şi alte povestiri (Lord Arthur Savile's Crime and Other Stories) şi opera sa capitală, Portretul lui Dorian Gray (The Picture of Dorian Gray), ale cărei accente homosexuale au provocat senzaţie în critica victoriană a vremii. În acelaşi an a început legătura sa cu lordul Alfred Douglas; doi ani mai târziu, s-a despărţit de soţie. În anii 1890 a devenit foarte cunoscut ca dramaturg - Evantaiul doamnei Windermere (Lady Windermere's Fan, 1892), O femeie fară importanţă (A Woman of No Importance, 1893), Şotul ideal (An Ideal Husband, 1895), Ce înseamnă să fii onest (The Importance of Being Earnest, 1895). În 1895 a fost arestat şi condamnat pentru „crimă de sodomie" la doi ani de temniţă grea. A scris în închisoare monologul dramatic De Profundis (1897) şi imediat după eliberare celebra Balada a închisorii din Reading (The Ballad of Reading Gaol, 1898). Şi-a petrecut restul vieţii în Europa, în mare sărăcie. A murit de meningită în 1900, la Paris.

luni, 29 noiembrie 2010

Aniversari culturale 29.11(Nicolae Balcescu,Nicolae Cocea, Mihai Mereuta)

29.11.1852 A decedat, la Palermo  NICOLAE BALCESCU – istoric, scriitor şi revoluţionar român.

Nicolae Bălcescu s-a născut la Bucureşti, la 29 iunie 1819 într-o familie fără avere. Tatăl său moare în 1825 când Nicolae avea vârsta de 6 ani. La vârsta de 7 ani, Nicolae începe să înveţe limba greacă acasă. În 1832, la 12 ani îl găsim pe băncile colegiului Sf. Sava, unde îşi arată pentru prima dată vocaţia pentru studiul documentelor.  În 1838 se înrolează în armată ,primind gradul de iuncher. Aici iniţiază un curs pentru a-i învăţa pe ostaşi scrisul, artimetica şi geografia. În octombrie 1840 Nicolae Bălcescu este arestat sub acuzaţia de complot împotriva domnitorului Alexandru Ioan Ghica, alături de Paris Dumitru Filipescu, Eftimie Murgu şi alţii. Judecarea acestora s-a făcut cu dovezi false şi uzând de mijloace infame. Rolul lui Bălcescu în acest complot nu a fost unul principal. El primeşte doar 3 ani de închisoare, din cauză că era minor ( certificatul său de naştere era greşit, data naşterii fiind 1821, în loc de 1819 ). Pedeapsa va fi ispăşită la Mărgineni, unde sănătatea sa va fi afectată de condiţiile din închisoare. Moare la Palermo de tuberculoză la vârsta de 33 de ani.
29.11.1880 S-a născut, la Bârlad NICOLAE D. COCEA – avocat, scriitor, jurnalist şi publicist român.

N.D. Cocea s-a născut la Bîrlad, în 1880 a devenit un jurnalist cunoscut cu câţiva ani înainte de primul război mondial când s-a alăturat lui Constantin Mille, socrul său de la Adevărul. Era boier moldovean dintr-o familie veche, fiu al generalului Dumitru Cocea. A participat la congresul Internaţionalei Socialiste de la Stuttgart. Anii primului război mondial îi petrece în Rusia, unde îşi face diverse relaţii printre bolşevicii cu care va colabora în anii 1920, când Facla, ziarul său, va fi suspendat o vreme de Moscova şi în alte împrejurări, Cocea devenind unul din oamenii bolşevicilor la Bucureşti. Este închis pentru les majestate în anii 1920, după un proces zgomotos, şi trebuie să facă închisoare. În anii 1940, N.D. Cocea s-a retras la Sighişoara, unde a ţinut un interesant jurnal din care au apărut scurte extrase în Magazin istoric în 1968. A murit la începutul anului 1949.


29.11.1924 S-a născut, la Santa Mare, Botoşani MIHAI MEREUŢĂ - actor român.

Mihai Mereuţă se naşte în Botoşani la Santa Mare în 29 noiembrie 1924, într-o familie de ţărani. Termină gimnaziul în localitate şi apoi pleacă la liceu în Iaşi. După terminarea liceului se înscrie la Facultatea de Litere şi Filozofie din Iaşi, unde urmează cursurile de limbă română şi filozofie. În paralel însa urmează şi cursurile Conservatorului George Enescu din Iaşi. După terminarea studiilor atât a Facultăţii de Filozofie cât şi a Conservatorului, în 1948 este angajat ca actor la Teatrul Naţional din Iaşi. Debutul ca artist de teatru îl face pe scena Teatrului Naţional din Ploieşti ( astăzi Teatrul Toma Caragiu ) jucând rolul “cetateanului turmentat” din piesa “O scrisoare pierdută“ de IL Caragiale. În 1957, la solicitarea Luciei Sturdza Bulandra, actorul vine pe scena bucureşteană. Activitatea în lumea teatrului a fost completată de sute de piese radiofonice şi de peste cincizeci de roluri ca actor de film. Mihai Mereuţă a încetat din viaţă în data de 1 aprilie 2003, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, în urma unui stop cardiac.

duminică, 28 noiembrie 2010

Aniversari culturale 28.11(Jean Bart, Colea Rautu)

28.11.1877 S-a născut, la Burdujeni, Botoşani JEAN BART - scriitor român.
Eugeniu P. Botez, cu pseudonimul Jean Bart, se naşte la 28 noiembrie 1874, la Burdujeni, în nordul Moldovei. Era fiul căpitanului Panait Botez- înflăcărat unionist- şi al Smarandei. Cursul primar şi-l începe în 1882, la şcoala din Păcurari, unde îl are ca dascăl pe Ion Creangă. Pseudonimul de Jean Bart şi l-a luat după numele celebrului marinar Jean Bart, care a trăit între 21 octombrie 1650 şi 27 aprilie 1702. Scriitorul va iscăli de aici înainte (1901) volumele cu acest pseudonim, la care va adăuga, între paranteze, adevăratul său nume: Eugeniu P. Botez.Drumul creaţiei lui Jean Bart este de la articolul de ziar şi reportaj, la schiţă şi la nuvela de largă respiraţie, încheindu-se cu romanul Europolis, care se tipăreşte în 1933, fiind prefaţat de George Călinescu. Iar la 12 mai, tot în acel an (1933) se stinge din viaţă.

28.11.1912 S-a născut, la Limbenii Noi, Bălţi, Republica Moldova COLEA RĂUTU - actor roman de teatru şi film.
Pe numele său adevărat Nikolai Rutkovski, celebrul actor de teatru şi film s-a născut la 28 noiembrie 1912, la Limbenii Noi, în Republica Moldova, dintr-un tată polonez şi o mamă moldoveancă, şi a urmat Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti.  Marele artist a fost, iniţial, corist la Opera din Cluj, iar debutul în teatru şi l-a făcut pe scena Teatrului de Revistă „Cărăbuş”, condus de Constantin Tănase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice. La iniţiativa lui Sică Alexandrescu, Colea Răutu a ajuns pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, iar între anii 1952 şi 1968 a jucat la Teatrul Giuleşti. Pentru o perioadă scurtă, marele actor a jucat şi la Teatrul din Piteşti. Pe marele ecran, Colea Răutu a debutat cu rolul din filmul „Desfăşurarea”, ăn regia lui Paul Călinescu, prima ecranizare după Marin Preda. Marele actor avea să, facă, însă, roluri memorabile în filme ca "Moara cu noroc", "Mihai Viteazul", "Fraţii Jderi", "Nemuritorii", "Pintea", "Duelul", "Cel mai iubit dintre pământeni", "Răpirea Fecioarelor", "Haiducii lui Şaptecai", "Explozia", "Ştefan cel Mare", "Mastodontul", "Ultima noapte de dragoste", "Căutătorii de Aur", "Săptămâna nebunilor", dar şi în serialul de televiziune "Toate pânzele sus!". În anul 1988, Colea Răutu a fost răsplătit cu premiul ACIN pentru întreaga activitate, iar în anul 2001, s-a numărat printre laureaţii Galei "Vârsta de Aur" a Premiilor Naţionale în Domeniul Teatrului şi Galei Premiilor în Cinematografie.


Congresul general al Bucovinei adoptă, la Cernăuţi, o moţiune privind "Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României". Actul unirii Bucovinei cu România este sancţionat de regele Ferdinand I prin decretul din 18 decembrie 1918, când doi reprezentanţi ai acestei provincii istorice intră în guvernul României. Parlamentul român, întrunit în şedinţă solemnă la 29 decembrie 1919, confirmă actul Unirii, adoptat de Congresul general al Bucovinei la 28 noiembrie 1918.

miercuri, 24 noiembrie 2010

Aniversari culturale 24.11(Carlo Collodi, Victor Iliu, Alexandru Macedonski, Freddie Mercury)

24.11.1473  Ştefan cel Mare cucereşte Cetatea Dâmboviţei (Bucureştilor)

24.11.1826 S-a născut, la Florenţa, Italia CARLO COLLODI - scriitor şi ziarist italian, autor al unor unor cărţi didactice pentru copii.
 
Carlo Collodi este pseudonimul lui Carlo Lorenzini. Este un prozator italian care înainte de a deveni celebru autor de operă pentru copii a lucrat în ziaristică şi a scris câteva comedii şi romane. După 1875 se dedică literaturii pentru copii. În 1876 scrie cartea Giannettino iar acest personaj apare în mai multe povestiri. Din anul 1881 Carlo Collodi publică, timp de trei ani, în “Ziarul copiilor” – Povestea unei marionete. În anul 1883 publică celebrul volum “Le aventure di Pinocchio” – Aventurile lui Pinocchio, o carte care se adresează copiilor de toate vârstele. Succesul de care s-a bucurat apariţia acestei poveşti dedicate copiilor a făcut să fie publicată în multe ediţii şi să fie tradusă în mai toate limbile pământului.

24.11.1879  Italia a recunoscut independenţa României. S-au stabilit relaţiile diplomatice dintre cele doua state (24 noembrie/6 decembrie)

24.11.1912 S-a născut, la Râul Sadului, Sibiu VICTOR ILIU - regizor român.

A absolvit Academia Comercială, Bucureşti. Din 1936 se remarcă în publicistică, inclusiv în publicistica cinematografică. Este asistent operator şi de regie la ONC din 1941, iar între anii 1944 – 1948 ocupă pe rând funcţiile de consilier tehnic, redactor şi regizor al jurnalului de actualităţi. Stagiu de specializare la Moscova cu Serghei Eisenstein marele regizor rus. Între 1948 – 1949 realizeaza filmele documentare Anul 1948, Scrisoarea lui Ion Marin către Scânteia.  În 1950 îl regăsim director şi profesor de regie la Institutul de Artă Cinematografică. Redactor şef al revistei Cinema 1963. Director artistic al Studioului Bucureşti 1966 – 1967. Prezenţă culturală activă în viaţa cinematografică a anilor 50 – 60. Pune bazele industriei cinematografice romaneşti, şi îşi aduce o contribuţie esenţială la formarea şi afirmarea unor personalităţi artisitice de marcă, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Ion Popescu-Gopo. Se stinge din viaţă în 4 septembrie 1968.  Premii : Karlovy Vary 1952 (În sat la noi); Karlovy Vary 1953 (Mitrea Cocor); Mamaia 1964 (Comoara din Vadul Vechi).

24.11.1920 A decedat, la Bucureşti ALEXANDRU MACEDONSKI - poet şi prozator, dramaturg, şef de cenaclu literar, publicist român.

Cu prilejul comemorării a 90 de ani de la trecerea în nefiinţă, la sediul bibliotecii am organizat o expoziţie de carte.

Născut la Bucureşti în mahalaua "Precupeţii-Noi", la 14 martie 1854, cea mai mare parte a copilăriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatălui Adâncata-Pometeşti, pe valea Amaradiei, în judeţul Dolj. În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a păşit pragul celei mai vechi (şi mai importante, pe atunci) şcoli primare a Craiovei din epoca sa, şcoala de la biserica Obedeanu. După absolvirea cursurilor şcolii primare, viitorul poet este înscris, în septembrie 1865, în prima clasă a Colegiului din Craiova. Plecat după absolvirea clasei a IV-a gimnazială, la numai 16 ani, în străinătate, colindă de unul singur Austria, Italia, Elveţia, apoi din nou Italia, pentru a se stabili, în 1872, la Bucureşti. Poezia lui Macedonski este eclectică, are elemente împrumutate de la parnasianism, simbolism, sau romantism. Până în 1890 Macedonski scrie poeme ample, de faptură romantică, cu versuri lungi, şi cu un pronunţat caracter satiric, scrie ciclul Nopţilor, caracterizat şi printr-un abundent retorism romantic, inspirat din volumul Nopţile al poetului romantic francez Alfred de Musset. După 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de esenţializare. Macedonski e unul dintre puţinii noştri autori de rondel. Spre sfârşitul vieţii a scris celebrele cicluri: Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vânturi, Rondelurile rozelor, Rondelurile Senei şi Rondelurile de porţelan. Cele cinci cicluri au fost publicate în volumul postum Poema Rondelurilor (1927). A publicat un volum de versuri în limba franceză intitulat Bronzes. Macedonski este şi fondatorul revistei şi cenaclului Literatorul, o grupare formată în 1880 ca reacţie a influenţei germane a grupării Junimea.  În septembrie 1920 este țintuit definitiv la pat având un consult medical excesiv. La 24 noiembrie poetul moare inhalând parfum de trandafiri, cerut cu aviditate. Este înmormântat la Cimitirul Bellu. A fost ales ca membru post-mortem al Academiei Române (în 2006).

24.11.1991 A decedat, la Kensington FREDDIE MERCURY - muzician, compozitor şi textier britanic
 
Freddie Mercury pe numele său adevărat Farrokh Bulsara, s-a născut pe insula africană Zanzibar, la acea vreme colonie britanică, acum o parte din Tanzania. Este cunoscut ca lider al formaţiei britanice de muzică rock Queen.

marți, 23 noiembrie 2010

Aniversari culturale 23.11(Dimitrie Cantemir, Petru Comarnescu)

23.11.1710  Începe a doua domnie a lui DIMITRIE CANTEMIR în Moldova
 
La 23 noimbrie 1710 a fost renumit domnitor în Moldova, fiind un viteaz cu gânduri de eliberare a ţării de sub dominaţia otomană. A reorganizat şi întărit oştirea aşezând-o sub comanda lui Ion Neculce, ales ca om de sfat şi de încredere. A pus capăt conflictelor între partidele boiereşti, a scutit ţara de o parte din dări, a încheiat la Luţk un tratat de alianţă cu Ţarul Rusiei prin care acesta se angaja să sprijine pe moldoveni să-şi cucerească independenţa. La 11 iunie 1711, la Stănileşti pe Prut, armata turcească obţine victoria asupra lui Petru cel Mare şi Vodă Cantemir.




 
23.11.1905  S-a născut, la Iaşi PETRU COMARNESCU, critic de artă, jurnalist
 
 Doctor în estetică de la "University of Southern California”, cu teza publicată în româneşte cu titlul Kalokagathon, a rămas în literatură prin Homo Americanus (1933), America văzută de un tânăr de azi (1934) şi Chipurile şi priveliştile Americii (1940), reunite în America. Lume nouă, viaţă nouă (1947). G. Călinescu, în a sa Istorie găsea "petulante, foarte atrăgătoare impresiile lui Petru Comarnescu din Homo Americanus. Autorul e un intelectual nutrit de lecturi şi inteligent, care nu se fixează". Coleg de generaţie şi prieten cu Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica ş.a. a făcut parte, împreună cu aceştia, din gruparea Criterion, editând chiar şi o revistă cu acelaşi nume. Revistă de arte, litere şi filosofie, aceasta a apărut bilunar, din 15 oct. 934 până în feb. 1935. După cel de-al doilea război s-a consacrat istoriei artei şi criticii de artă, dar ocupând şi demnităţi culturale. Cele mai cunoscute lucrări sunt monografia Constantin Brâncuşi şi Confluenţe ale artei universale apărută postum în 1972. A încetat din viaţă în anul 1970.

luni, 22 noiembrie 2010

Aniversari culturale 22.11(Jack London)

Invocând încălcarea hatişerifului din 1802, Rusia declară război Imperiului Otoman. Trupele ruse trec în Moldova şi ocupă oraşul Iaşi, la 29 nov. 1806. Poarta, care încercase să evite conflictul anunţând mazilirea, declară la rândul ei război Rusiei. In urma războiului ruso-turc din 1806-1812, câştigat de Imperiul Ţarist, ruşii cereau „ambele ţări româneşti” (Ţara Românească şi Moldova). Doar iminenţa atacului lui Napoleon a făcut ca pretenţiile ruseşti să se reducă treptat, de la ambele ţări române, la toată Moldova, apoi la teritoriul Moldovei dintre Nistru şi Siret, pentru ca până la urmă pretenţiile să se limiteze la ţinuturile turceşti dintre Nistru şi Prut: ţinutul Hotin şi Bugeacul (Basarabia pe hărţile europene). Tratatul de la Bucureşti din 16/28 mai 1812, încălca astfel practica internaţională şi normele de drept existente la moment, devreme ce Imperiul otoman ceda ţinuturi care nu-i aparţineau şi care făceau parte dintr-un stat vasal, dar autonom, cu care imperiul avea un tratat garantând frontierele de atunci.

22.11.1916 A decedat, la Glen Ellen, JACK LONDON – scriitor şi jurnalist American 


Jack London (12.01.1876 -  22.11.1916) pe numele său adevărat  John Griffith Chaney a fost cel mai bine vândut, cel mai bine plătit şi cel mai cunoscut autor american al timpului său. A scris 51 de cărţi, sute de articole şi mii de scrisori. Multe dintre ele au fost publicate postum. Activitatea lui de corespondent de război este, însă, mai puţin cunoscută. Deşi cariera sa de corespondent a durat numai 5 luni, Jack London a fost creditat cu cele mai multe şi mai bune reportaje despre războiul ruso-japonez (1904-1905), mai multe decât oricare dintre corespondenţii trimişi la faţa locului.

duminică, 21 noiembrie 2010

Aniversari culturale 21.11(Voltaire)

21.11 ZIUA MONDIALĂ A SALUTULUI
Primele atestări ale salutului se referă la formele de supunere, şi datează din vremea primelor dinastii chineze. Oamenii de rând trebuiau să îşi acopere ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitorul împărat. În acest obicei îşi are originea salutul militar. În vremea romanilor, „Ave Cezar!“ era însoţit şi de strîngerea antebraţelor, ca semn de încredere, braţul neînarmat simbolizînd pacea şi prietenia. În epocile cavalerilor, domniţele erau salutate cu reverenţe adânci şi sărutarea mâinii înmănuşate. Ludovic al XIV-lea o saluta şi pe ultima bucătăreasă cu aceeaşi curtoazie pe care o manifesta şi faţă de doamnele de la curte. Pe 21 noiembrie, este Ziua Mondială a Salutului. A fost iniţiată de ONU în toamna anului 1973 ca răspuns la conflictul dintre Egipt şi Israel.

21.11  ZIUA MONDIALĂ A TELEVIZIUNII
Proclamată de către Adunarea Generală a ONU pe data de 17 decembrie 1996 prin Rezoluţia nr. 51/205. Ziua marchează data la care a avut loc primul forum mondial al televiziunii, sub egida ONU.

21.11.1694 S-a născut, la Paris, VOLTAIRE - scriitor şi filozof 
Francois Marie Arouet – cunoscut sub numele de Voltaire – a fost o figură proeminentă a Iluminsmului francez. Poet, dramaturg, romancier, nuvelist, istoric şi filozof, Voltaire a fost un apostol al gândirii libere.
Voltaire s-a născut în 1694 la Paris, într-o familie burgheză. În adolescenţă a studiat la Colegiul iezuit Louis-le-Grand, din Paris. După aceea a urmat dreptul o bucată de vreme, dar a renunţat destul de repede. La Paris s-a remarcat înca din tinereţe ca un om spiritual, capabil să compună versuri satirice. Însă, în timpul vechiului regim din Franţa, talentele sale puteau fi periculoase, aşa cum s-a şi întamplat de fapt. Voltaire a fost întemniţat la Bastilia din cauza versurilor sale politice. A stat aproape un an în închisoare, timp în care a scris un poem epic, Henriade, care ulterior s-a bucurat de un mare succes. În 1718, la scurta vreme dupa ce a fost eliberat din închisoare, a asistat la premiera  sale “Oedip”, care a avut loc la Paris şi a înregistrat un succes răsunător. La 14 de ani, Voltaire era deja celebru, iar în următorii 60 de ani a devenit o mare personalitate a literaturii franceze. 
Voltaire se pricepea să mânuiască banii la fel de bine ca şi cuvintele, reuşind treptat să facă avere. În 1726 a avut totuşi unele probleme. Era deja considerat cel mai iscusit om în arta conversaţiei din vremea sa (şi poate din toate timpurile). Îi lipsea însa modestia pe care unii aristocraţi francezi o pretindeau celor de origine burgheză. În consecinţă, s-a declanşat o dispută publică între Voltaire şi unul dintre aceşti aristocraţi, cavalerul de Rohan, dispută din care Voltaire a ieşit învingător. Dar la scurt timp după aceasta aristocratul a tocmit nişte derbedei care să-l bată pe Voltaire şi apoi l-a întemniţat la Bastilia, de unde a fost eliberat destul de repede, cu condiţia să părăsească Franţa. Forţat de împrejurări, a plecat în Anglia, unde va ramane în jur de doi ani şi jumătate. Perioada petrecută de Voltaire în Anglia va marca un moment de cotitură în  viaţa sa. A învatat engleza şi s-a familiarizat cu operele unor personalităţi celebre, cum ar fi John Locke, Francis Bacon, Isaac Newton şi William Shakespeare. De asemenea, a cunoscut personal mulţi gânditori englezi ai vremii. Voltaie a fost impresionat de Shakespeare, de ştiinţa şi empirismul englez; dar cel mai mult l-a fascinat sistemul politic din aceastş ţară. Democraţia engleză şi libertăţile individuale contrastau izbitor cu condiţiile politice din Franţa vremii sale. Nici un lord englez nu putea emite o “lettre de cachet” ca să-l arunce pe Voltaire în închisoare, iar în caz că era întemniţat pe nedrept, se dădea imediat un “habeas corpus” pentru eliberarea sa. Când s-a întors în Franţa, Votaire a scris prima opera filozofică importantă, “Lettres philosophiques”, cunoscută sub numele de “Scrisori despre englezi”. Acea carte publicată în 1734 marchează cu adevărat începutul Iluminismului francez. În “Scrisori despre englezi”, Voltaire a realizat o prezentare în general favorabilă a sistemului englez şi al ideilor lui John Lokce şi alţi gânditori englezi ai vremii. Publicarea cărţii a stârnit mânia autorităţilor franceze, astfel Voltaire a fost nevoit să părăsească Parisul din nou.
Şi-a petrecut următorii cincisprezece ani în estul Franţei, la Cirey, unde a fost amantul doamnei du Châtelet, inteligenta şi emancipata soţie a unui marchiz. În 1750, la un an după moartea acesteia, Voltaire a plecat în Germania, la invitaţia personală a lui Frederic cel Mare al Prusiei. A stat trei ani la curtea lui Frederic, de la Potsdam. La început s-a înteles bine cu inteligentul Frederic, dar până la urmă cei doi s-au certat şi Voltaire a părăsit Germania în 1753.
După ce a plecat din Germania, s-a stabilit la o mică moşie de lânga Geneva, unde era la adăpost atât de regele francez, cât şi cel prusac. Însa din cauza ideilor lui liberale, până şi Elveţia a devenit nesigură pentru el. Prin urmare, în 1758 s-a mutat la Ferney, la graniţa franco-elveţiană, unde avea două posibilităţi de scăpare în cazul în care intra în conflict cu autorităţile. A rămas acolo douazeci de ani, timp în care şi-a compus operele literare şi filozofice, a corespondat cu intelectualii de frunte ai Europei şi a primit vizite. În toţi aceşti ani, producţia literară a lui Voltaire n-a stagnat nici o clipa. A fost un scriitor deosebit de prolific. Scrierile sale însumează peste 30.000 de pagini, cuprinzând poeme în proză, versuri, scrisori personale, pamflete, romane, nuvele, piese, cărţi documentare din domeniul istoriei şi filozofiei.
Voltaire a fost întotdeauna un adept al toleranţei religioase. Însă pe când avea circa şaizeci de ani, a asistat la o cumplită persecuţie a protestanţilor în Franţa. Revotat, Voltaire a lansat o cruciadă intelectuală împotriva fanatismului religios. A scris un mare număr de pamflete politice. Tot de atunci s-a deprins să-şi încheie scrisorile personale cu cuvintele “Ecrasez l’infâme”, ceea ce înseamna “striviţi infamia”.

joi, 18 noiembrie 2010

Aniversari culturale 18.11(Vasile Alecsandri, Corneliu Baba)

18.11.1840 Debutul lui VASILE ALECSANDRI în teatru

Se joacă în premieră comedia Farmazonul din Hârlău, pusă în scenă, la Iaşi, de Costache Caragiale, unchiul dramaturgului. Este prima scriere dramatică a lui Alecsandri.










18.11.1906 S-a născut, la Craiova, CORNELIU BABA - pictor
 Fiu al unui cunoscut pictor de biserici, primele studii le face la Facultatea de Litere şi Filosofie, apoi la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, şi la Iaşi în atelierul pictorului N. Tonitza. Asistent la Facultatea de Arte Frumoase din Iaşi, din 1948 este şi director al Pinacotecii. Venit în Bucureşti, se impune repede ca pictor, în 1962 primind titulul de Artist al Poporului. Expune în ţară şi peste hotare, iar din 1963 devine membru al Academiei Române, dar şi membru al Academiei de Artă din Berlin şi Campanella din Roma. Profesor la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, în 1973 devine profesor emerit. Opera lui Baba se caracterizează prin diversitate, dar şi prin cantitate. Dintre pânzele sale amintim : Vatra ţărănească (1936); Ţărani ori Oameni odinhnindu-se; Odihna pe câmp; Cina; Cap de ţăran; Oţelari; Jucătorul de şah; Călcătoreasa; Regele nebun etc. S-a stins din viaţă la 3 ian. 1997 în Bucureşti.

miercuri, 17 noiembrie 2010

Aniversari culturale 17.11( Constantin Baraschi)

17.11 ZIUA INTERNAŢIONALĂ A STUDENŢILOR
17 noiembrie a fost declarată, oficial, Ziua Internaţională a Studenţilor în anul 1941, de către Consiliul Internaţional al Studenţilor, ca urmare a evenimentelor din 1939, desfăşurate la Praga. Atunci 9 studenţi şi-au pierdut viaţa, iar alţi peste 1200 au fost trimişi în lagăre de concentrare. Din cauza presiunilor exercitate de mişcările naziste, un numeros grup de studenţi a protestat în faţa Universităţii din Praga, dupa ce, în data de 11 noiembrie 1941 Jan Opletal - un student al Universităţii de medicină - a fost omorât în timpul unei demonstraţii anti-naziste.

17.11.1902 Se naşte, la Câmpulung, CONSTANTIN BARASCHI - sculptor român, membru corespondent al Academiei Române.
Sculptorul Constantin Baraschi era un artist cunoscut nu numai de cei cu preocupări în domeniu dar şi de altă lume, lume cu preocupări nu numai de servici şi coşniţă, dar care mai citeste o carte de literatură, mai merge la un concert la Ateneu, mai calcă pragul unei săli de expoziţie, mai vorbeşte şi de altceva decât de politică şi fotbal când se adună laolaltă la vreo onomastică sau cu vreo altă ocazie. Învătat cu succesul sculptorul Baraschi chiar din timpul vieţii lui suferă o mare înfrângere profesională de unde se pare că i se va trage şi sfârsitul fizic prin 1966; proiectul pentru Monumentul lui Emiescu.

"Ţăranca" lui Constantin Baraschi

marți, 16 noiembrie 2010

Aniversari culturale 16.11(Karel Hynek Macha, Andrei Muresanu)



16.11.1810 KAREL HYNEK MACHA – Bicentenarul naşterii scriitorului ceh
Bazele poeziei cehe moderne au fost puse de Karel Hynek Mácha (s-a născut, la Praga 1810-1836 Litomerice) care în poeziile sale (cel mai reprezentativ este poemul Mai -1836) a creat un întreg sistem de imagini poetice şi simboluri capabile să exprime experienţa interioară a omului într-o epocă care tocmai se năştea.


16.11.1816 S-a născut, la Bistriţa, ANDREI MUREŞANU - scriitor, publicist, om politic 
Unii biografi vorbesc despre descendenţa nobiliară a Mureşenilor, înrudiţi cu Dragoşizii din Maramureş. În realitate, părinţii lui Andrei Mureşanu erau oameni simpli. Primele cunoştinţe le primeşte de la un bătrân grănicer, iar în anul 1825 este primul ca elev la şcoala normală săsească din Bistriţa. Peste câţiva ani va trece la liceul piariştilor din acelaşi oraş, făcându-se remarcat printre elevii cei mai buni. În 1832 vine la Blaj unde studiază doi ani filosofia apoi teologia. Aici îl are coleg de studenţie pe George Bariţiu, cu câţiva ani mai mare decât el, cu care leagă o strânsă prietenie prelungită peste ani la Braşov. Mediul cultural al Blajului îl stimulează pe tânărul Andrei Mureşanu pe calea lecturii şi a scrisului. Când Bariţiu părăseşte Blajul preluând conducerea şcolii româneşti din Braşov, îl aduce şi pe Andrei Mureşanu să predea în învăţământ, obţinându-i dispensă fiindcă nu-şi terminase studiile. Va fi institutor la şcoala românească, apoi profesor la gimnaziul românesc. Îşi începe colaborarea la gazetele lui Bariţiu Foaie pentru minte, inimă şi literatură şi Gazeta de Transilvania, cu poezii şi articole. Cunoaşte o seamă de poeţi din Principate : Gr. Alexandrescu, Heliade, Bolliac, Bolintineanu, Alecsandri, care obişnuiau să vină la băi la Vâlcele. Debutul ca poet are loc în anul 1839 cu poezia Fetiţa şi paserica, publicată în Foaie pentru minte?, în anii următori evoluând spre lirica socială şi naţională. Pe lângă poezii originale publică şi numeroase traduceri ori prelucrări din Schiller, Herder, Bürger, dar cele mai importante rămân articolele de teorie literară şi traducerile din cronicile străine referitoare la istoria românilor. Anul 1848 îl găseşte printre fruntaşii revoluţiei. Cu acest prilej scrie poezia Un răsunet, care devine marşul revoluţionarilor români din Ardeal. După înfrângerea revoluţiei trece în Muntenia (împreună cu Bariţiu) de unde este luat prizonier şi dus în Moldova. Întors în Transilvania, se stabileşte la Sibiu unde este funcţionar. Aici colaborează la Telegraful român cu poezii şi un ciclu de articole care urmăreau iniţierea publicului cititor în diferite ramuri ale artei. Continuă să scrie poezii patriotice cu caracter protestatar, traduce Nopţile lui Young, precum şi o bună parte din Anale de Tacitus. Pensionat în anul 1861, în 1862 îşi tipăreşte în volum poeziile, cele mai multe originale publicate în presă, dar şi o parte a traducerilor. La 11 noiembrie 1863 moare lăsând în urmă doi copii mici şi pe soţia sa, Suzana. Înmormântat cu pompă şi condus de un numeros public, precum şi de profesorii şi elevii din oraş care însoţeau sicriul cu torţe. În timpul vieţii, Mureşanu şi-a publicat următoarele lucrări : Icoana creşterii rele cu mijloace de a o face şi mai rea (1848), Din poesiele lui Andreiu Murăşianu (Braşov, 1862).

luni, 15 noiembrie 2010

Aniversari culturale 15.11(Vasile Conta, Emil Racovita, Horia Hulubei, Wilhelm Raabe)

15.11.1845 Se naşte, la Ghindăoani, VASILE CONTA - filosof, jurist, publicist şi om politic
Studii elementare la Tg. Neamţ, liceul la Iaşi, Facultatea de Drept în acelaşi oraş. Urmează cursurile Institutului de Comerţ din Anvers, iar în 1872 este doctor în ştiinţe juridice. În perioada petrecută în Belgia s-a apropiat de ideile socialiste participând la întrunirile Internaţionalei. Întors în ţară, desfăşoară activitate politică în cadrul Fracţiunii libere şi independente a liberalilor din Iaşi. Este deputat în Parlament, iar în 1880 ministru al instrucţiunii publice. Ca parlamentar s-a remarcat prin discursul referitor la revizuirea articolului 7 din Constituţie cu privire la problema evreiască, iar ca ministru a propus o nouă lege a învăţământului care nu a fost adoptată. Profesor de drept civil la Universitatea din Iaşi, avocat, publicist, om politic, Conta se afirmă ca unul dintre cei mai de seamă gânditori ai timpului prin publicarea unor lucrări ca : Teoria fatalismului (1875-1876); Teoria ondulaţiunii universale (1876-1877); Originea speciilor; Încercări de metafizică. Unele dintre ele, traduse şi în franceză, s-au bucurat de elogiul câtorva dintre filosofii şi oamenii de ştiinţă ai vremii, altele au rămas neterminate deoarece, în anul 1882, Conta se stinge din viaţă. Unele dintre ideile sale au fost cercetate şi preluate mai târziu de gânditori, ca Lucian Blaga sau Mircea Florian.
15.11.1868 Se naşte, la Iaşi, EMIL RACOVIŢÃ - biolog şi jurist, fondatorul biospeologiei pe plan mondial
Studii la Paris, licenţiat în drept şi ştiinţe naturale la Sorbona, doctor în ştiinţele naturii, specialist în zoologie şi anatomie comparată. A participat, în calitate de naturalist, la expediţia navei Belgica în Antarctica (1897-1899), colecţionând un bogat material botanic şi zoologic. Studiul său asupra balenelor a devenit clasic. A fost subdirectorul staţiunii zoologice marine de la Banyuls-sur-Mer din Franţa şi al laboratorului de anatomie comparată de la Sorbona. În ţară este profesor titular de biologie şi rector al Universităţii din Cluj, pe lângă care a înfiinţat, în 1920, primul Institut de Speologie din lume şi a editat Buletinul Societăţii de ştiinţe din Cluj. A predat primul curs de biologie generală din România. Este creatorul biospeologiei, pe care a definit-o ca "ştiinţa formelor de viaţă din mediul subteran" şi unul dintre iniţiatorii ocrotirii monumentelor naturii din ţara noastră şi a dat prima clasificare raţională a acestora. Membru titular şi preşedinte al Academiei Române, precum şi al altor academii şi societăţi ştiinţifice din lume. Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt : Cetaceele (1903); Speologia; Evoluţia şi problemele ei, a explorat peste 1000 de grote din Europa şi nordul Africii pe care le-a descris în Enumération des grottes visités. Moare la 19 nov. 1947 la Cluj.
15.11.1896 S-a născut, la Iaşi, HORIA HULUBEI - profesor universitar, fizician, cercetător ştiinţific
Şcoala primară, liceul şi Facultatea de Ştiinţe Iaşi, secţia Fizică şi Chimie. În timpul primului război participă la luptele de la Mărăşeşti. Face parte din lotul de tineri care, la iniţiativa şefului misiunii militare franceze, generalul Berthelot, sunt trimişi în Franţa la şcoala de pilotaj, iar în calitate de pilot participă la operaţiunile de pe frontul de Vest şi este rănit. Decorat cu Ordinul Legiunii de Onoare. După război, şef al unui Birou de Navigaţie Aeriană, deschide prima linie aeriană românească : Constantinopol - Bucureşti - Budapesta (1922). Îşi continuă studiile întrerupte de război şi este pasionat de fizica atomică. Se specializează la Paris unde se face remarcat de mari personalităţi ale ştiinţei mondiale : Irene Sklodovska-Curie, Jean Perrin, Langevin, Einstein etc. La Expoziţia Mondială de la Paris din 1937 se ocupă de organizarea sălilor de electronică şi raze X şi este recompensat cu Medalia de Aur a Expoziţiei şi Medalia Henry Jouvenel. Pentru activitatea ştiinţifică desfăşurată în Franţa a primit premiul Fossignon. Întors în ţară, ocupă diferite funcţii în ierarhia didactică până la cea de rector al Universităţii Bucureşti. A întemeiat Filiala Cluj a Institutului de Fizică al Academiei în 1949 şi a devenit director al Institutului de Fizică al Academiei, Bucureşti. Membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Portugheze. A fost director al Institutului de Fizică Atomică Măgurele pe care l-a organizat. Membru al încă multor instituţii ştiinţifice din lume, a deţinut preşedinţia multor organizaţii ştiinţifice şi membru în Consiliul Mondial al Păcii. A realizat lucrări de spectroscopie şi de raze X, de fizica particulelor elementare, studii privind interacţiile nucleare la energii joase şi medii, a contribuit la organizarea cercetărilor de fizică atomică în România. A încetat din viaţă la 22 nov. 1972, la Bucureşti.
15.11.1910 WILHELM RAABE Centenarul morţii scriitorului german

joi, 11 noiembrie 2010

Curs IT/LIB



Fotografia de final !!!
In perioada 8-12.11.2010 a avut loc intalnirea bibliotecarelor din bibliotecile comunale tulcene, pentru a fi cursate si informate cu privire la Informatizarea bibliotecilor comunale.
In acest sens Alex, simpaticul nostru trainer, ne-a facut o viata foarte frumoasa, invatandu-ne multe chestii utile in utilizarea internetului.
Colegele au fost superbe, iar cotrainerii super de gasca.
Multumesc tuturor ca m-au suportat si au acceptat exuberanta mea nativa.

FERICITA!!!