Aniversari culturale 31.03.11(Ion Pillat; John Fowles)

31.03.1891 Se naşte, la Bucureşti ION PILLAT – poet român

120 de ani de la naşterea poetului român

Ion Pillat s-a născut pe 31 martie 1891, Bucureşti, mare poet, membru corespondent al Academiei Române. A făcut parte din cercul „Gândirea”, colaborând cu principalele reviste literare din epocă. A condus, împreună cu alţi scriitori, revistele „Flacăra” şi „Cugetul românesc”. A debutuat sub auspicii parnasiano-simboliste „Visări păgâne”, 1914; „Amăgiri”, 1916 , după care a evoluat treptat spre o lirică tradiţionalistă „Pe Argeş în sus”, 1923; „Biserica de altădată”, 1926; „Satul meu”, 1927; „Limpezimi”, 1928. Ca pastelist, datorită capacităţii de evocare plastică, Pillat a continuat tradiţia lui Vasile Alecsandri. O altă fază din lirica lui Pillat a stat sub semnul neoclasicismului „Scutul Minervei”, 1934; „Ţărm pierdut”, 1937 şi se caracterizează prin intuirea valorilor plastice ale mitologiei elene. Ulterior, versul lui Pillat a căpătat conturul precis al unor efigii sau stampe „Poeme într-un vers”, 1936; „Împlinire”. Întreaga poezie a lui Ion Pillat se distinge prin arta cizelării şi a valorificării resurselor plastice ale cuvintelor printr-o severă disciplină prozodică. Ion Pillat a mai publicat eseuri „Portrete lirice”, 1936; „Tradiţie şi literatură”, a îngrijit editarea operelor scriitorilorAlexandru Macedonski, George Bacovia şi a supravegheat şi prefaţat o colecţie de „Pagini alese” din scriitorii clasici români. A publicat Poezia toamnei - o antologie (1921) şi apoi împreună cu Perpessicius a alcătuit Antologia poeziei de azi (2 volume, 1925, 1928). A realizat traduceri din Francis Jammes, Baudelaire, etc. A murit pe 17 aprilie 1945 la Bucureşti.

31.03.1926 Se naşte, la Leigh-on-Sea, Anglia JOHN FOWLES – scriitor englez

85 de ani de la naşterea scriitorului englez

John Fowles s-a născut pe 31 martie 1926 în zona Leigh-on-Sea din Essex, Anglia, fiind fiul lui Gladys May Richards şi al lui Robert John Fowles. John Fowles a urmat Şcoala Alleyn Court, unde a intrat în contact cu literatura din acea perioadă. Începând din anul 1939, Fowles a câştigat un loc la Şcoala Bedford, la o distanţă de două ore cu trenul faţă de domiciliul său. Perioada petrecută la Bedford coincide cu Cel de-al Doilea Război Mondial, John Fowles fiind student aici până în anul 1944. Din 1947, după finalizarea stagiului militar, Fowles a fost admis la New College din Oxford, unde a studiat limba franceză şi germană, deşi a renunţat în scurt timp după aceea la studierea limbii germane dedicându-şi întreaga atenţie studiilor sale în limba franceză. Fowles şi-a petrecut prima perioadă a vieţii ca profesor. După primul an petrecut la Oxford, acesta şi-a petrecut următorul an la Universitatea din Poitiers. Fowles a scris numeroase poeme pe care le-a publicat ulterior. În anul 1966 autorul începe să lucreze la scrierea celebrului său roman „Magicianul”, care va deveni un important simbol al creaţiei sale literare. După finalizarea romanului „Magicianul”, autorul a început să lucreze la conceperea romanului „The Collector”, pe care îl va revizui în următorul an. John Fowles a încetat din viaţă pe data de 5 noiembrie 2005, opera sa devenind un important simbol în istoria literară internaţională.

Surse: www.ro.wikipedia.org; enciclopediaromaniei.ro; www.produsin.ro; www.coltulcolectionarului.ro; www.intelepciune.ro;

Aniversari culturale 30.03.11(Francisco Jose de Goya, Opera de stat din Timisoara)

30.03.1746 Se naşte, la Fuentetodos, Spania FRANCISCO DE GOYA – pictor spaniol

265 de ani de la naşterea pictorului spaniol

Francisco Jose de Goya y Lucientes s-a născut la Fuentetodos, un cătun aflat în apropiere de Zaragoza, în provincia Aragon, la 30 martie 1746. Tatăl său, poleitor de rame, a fost sărac toată viaţa. Mama sa, deşi provenind dintr-o veche familie de mici nobili aragonezi, nu a putut schimba cu nimic condiţia modestă în care artistul a crescut. Născut într-o familie numeroasă, Goya nu şi-a trăit primii ani din viaţă cu prea multe lipsuri. Clasele primare le-a făcut la Zaragoza, unde se va bucura de o copilărie cu nimic deosebită de a copiilor din popor. Iniţial este dat la o şcoală de măicuţe unde deprinde şi arta desenului. După aceea, timp de patru sau cinci ani, Goya şi-a făcut ucenicia în atelierul lui Jose Luzan y Martinez, un pictor mediocru, format la Neapole, în Italia, în spiritul barocului târziu. La 17 ani se înscrie la Academia Regală San Fernando, dar este respins. Goya călătoreşte în Italia, unde contactul cu creaţiile marilor maeştrii, în special cu pictura lui Magnasco, va influenţa în mod cert creaţia sa. Reîntors la Zaragoza, prin 1770-1771, are succes datorită picturii frescei pe bolta catedralei El Pilar, a tablourilor realizate pentru călugării cartusieni de la Aula Dei şi a decorării Palatului Sobradiel. Aprecierea din partea înaltelor cercuri ale aristocraţiei atinge apogeul în momentul în care Goya este numit în 1786 pictor oficial la curtea regelui. În 1799 pictează seria „Capricii” în care artistul prezintă fantasme care prind viaţă când raţiunea adoarme şi voinţa omului este guvernată de dorinţe, durere, prostie şi mârşăvie. După înfrângerea revoluţiei spaniole din 1808, Spania este condusă de fratele lui Napoleon I, Joseph Goya, pictor oficial al curţii, nu este alungat după schimbarea conducătorului, rămânând în continuare cu această funcţie. Chiar şi atunci când spaniolii şi-au recăpătat puterea asupra propriei ţări, Goya a rămas în continuare pictorul curţii. În ultima perioadă a vieţii sale, pictorul s-a retras într-o staţiune montană, nerenunţând nici un moment la pictură. Goya se stinge din viaţă la 16 aprilie 1828 la Bordeaux.

30.03.1946 ÎNFIINŢAREA  OPEREI DE STAT DIN TIMIŞOARA

65 de ani de la înfiinţarea Operei de Stat din Timişoara

30 martie 1946, apare Decretul - Lege nr. 254, de înfiinţare a Operei de Stat din Timişoara, care va avea ca prim director pe Aca de Barbu. A urmat o perioadă de pregătiri pentru deschiderea primei stagiuni: concursuri, procurarea de instrumente muzicale, repetitţi. După un an de la înfiinţare, se deschide prima stagiune a Operei, cu spectacolul "Aida" de Giuseppe Verdi, pus în scenă de Aca de Barbu. Primul turneu peste hotare al Operei timişorene a avut loc în anul 1956, în Bulgaria. El a fost urmat, de-a lungul anilor, de alte ieşiri peste graniţă, care s-au bucurat de mare succes, în Iugoslavia, Italia, Germania şi Olanda. La iniţiativa marelui muzician Nicolae Boboc, dirijor şi director la Opera Naţională Română din Timişoara, în stagiunea 1968-1969 are loc prima ediţie a Festivalului "Timişoara Muzicală", gândit să devină un eveniment al anului, o manifestare de ţinută. După cea de-a VI-a ediţie, festivalul devine anual iar din anul1993 va primi un caracter internaţional.

Surse: www.ro.wikipedia.org; facultate.regielive.ro; www.bbc.co.uk; www.timisoreni.ro; www.primariatm.ro;

Aniversari culturale 29.03.11(Georges Seurat; Dumitru S. Panaitescu)

29.03.1891 A murit, la Paris, Franţa GEORGES SEURAT – pictor francez

120 de ani de la moartea pictorului francez

Georges Seurat s-a născut la data de 2 decembrie 1859 la Paris. Este unul dintre cei mai faimoşi pictori, fiind considerat conducătorul si precursorul neoimpresionismului. A murit la data de 29 martie 1891, la vârsta de numai 32 de ani. S-a născut într-o familie burgheză care i-a oferit toate mijloacele materiale pentru a se dedica marii sale pasiuni- pictura. Talentul său artistic este remarcat şi încurajat încă din copilărie. La 17 ani devine elev al şcolii de sculptură şi de pictură din localitate. Apoi este acceptat în 1878 la Academia de Arte Frumoase. Este mereu atras nu numai de pictură, dar şi de cărţi şi de muzee. În 1879 este recrutat şi timp de un an îşi săvârşeşte stagiul militar la o unitate din Brest. Curentul impresionist are un mare impact asupra lui. Însă acesta nu doreşte să copieze tablourilor impresioniştilor, ci doreşte să se impună cu un stil propriu, prin originalitate. Drept urmare studiază intens multe cărţi despre optica, dar mai ales despre culori şi desen. Tablourile expuse la expoziţia impresioniştilor au fost considerate ciudate şi chiar dezgustătoare din cauza faptului că erau formate din mii de puncte de culoare. Respectivul procedeu avea sa fie cea numit pointilism, adică pictura prin puncte. Această nouă tehnică a lui Seurat a fost numită „neoimpresionism” de către criticul de artă Feneon. Deşi se asemăna mult cu tehnica impresionistă, se diferenţia în acelaşi timp prin originalitate, prin noutate. Pictorii de la acea vreme deja vedeau în Seurat conducătorul noii generaţii de pictori.Are în secret o relaţie cu Madeline Knoblock care îi va dărui un fiu care s-a născut la data de 16 februarie 1890. Viaţa pictorului a fost scurtată prea devreme de boală, murind pe data de 29 martie 1891, la Paris. La două săptămâni după decesul pictorului şi fiul său a murit de aceeaşi boală ca şi tatăl său – difterie.

29.03.1971 A murit, la Bucureşti PERPESSICIUS – istoric şi critic literar român

40 de ani de la moartea istoricului si criticului literar român

Dumitru S. Panaitescu s-a născut la Brăila, la 21 octombrie 1891. Studiază la liceul „N. Bălcescu” din Brăila şi devine licenţiat în filologie romanică la Universitatea din Bucureşti (1914). Debutează cu proză în revista brăileană Flori de câmp (1911), publică versuri în revista Versuri şi proză, semnează cu pseudonimul Perpessicius în Cronica (1915), revistă condusă de Gală Galaction şi Tudor Arghezi. Mobilizat pe front, este rănit în 1916 şi rămâne invalid de mâna dreaptă. Profesor în mai multe localităţi ale ţării, autor al unor apreciate manuale de literatură pentru liceu, elaborate împreună cu Al. Rosetti şi J. Byck. Colaborează la Cuvântul, Lumea, Universul literar, România, Revista Fundaţiilor Regale, Letopiseti, Neamul românesc, Cartea vremii, Flacără, Gândirea, Cugetul românesc, Ideea europeană, Gazeta literară, Contemporanul, Viaţa românească, România literară, Steaua, Luceafărul; a ţinut cronica literară la Radio între 1934 - 1938. Membru al Academiei Române, director general al Bibliotecii Academiei, al Muzeului Literaturii Române (1957) şi al revistei Manuscriptum. Moare la 29 martie 1971 în Bucureşti.

Surse: www.ro.wikipedia.org; biografii.famouswhy.ro; www.incwell.com; www.agentiadecarte.ro; www.personality.com.ro;

Aniversari culturale 28.03.11(Modest Petrovici Musorgski, Mario Vargas Llosa)

28.03.1881 A murit, la Sankt Petersburg, Rusia MODEST PETROVICI MUSORGSKI – compozitor rus

130 de ani de la moartea compozitorului rus

Modest Petrovici Musorgski s-a născut la 21 martie 1839. Modest Musorgski aparţinea Grupului Celor Cinci (alături de Mili Balakirev, Cesar Cui, Nicolai Rimski-Korsakov şi Alexander Borodin) cunoscuţi ca inovatorii muzicii ruse. Creaţiile sale au înscris muzica de operă rusă pe linia operei cu caracter naţional. Musorgski s-a folosit în creatile sale de piesele lui Gogol "Căsătoria" şi "Târgul din Sorocinsk", dar şi de tragedia lui Puskin, "Boris Godunov" - lucrare după care muzicianul a compus opera cu acelaşi nume. Provenea dintr-o familie înstărită, iar primele lecţii de pian le-a luat de la mama lui, la vârsta de şase ani. A progresat foarte rapid, astfel încât la şase ani susţine în faţa familiei şi a prietenilor un concert pentru pian a lui John Field. La vârsta de zece ani este trimis împreună cu fratele său la Sankt Petersburg pentru a studia cu Anton Herke, deşi el intenţiona să urmeze o carieră militară. Ajuns la Sankt Petersburg se înscrie la Şcoala Militară. Aici se va alătura unui grup de compozitorii, care peste timp va fi cunoscut sub numele de "Grupul Cei Cinci". Musorgski a fost primul dintre aceşti artişti care a produs o capodoperă. Era cel mai original şi mai puţin înclinat spre compromisuri. În anul 1868, Musorgski a început să lucreze la capodopera sa, "Boris Godunov", însă aceasta nu avea o acţiune propriu-zisă, ci era mai degrabă o serie de procesiuni. Este terminată în 1869, după cincisprezece luni de muncă. Din păcate partitura a fost respinsă de conducerea unor opere şi a unor teatre din diverse motive, printre care şi acela că nu avea personaj principal feminin. Lucrarea va fi revizuită şi terminată abia în 1874. "Hovanscina", următoarea încercare a lui Musorgski, este scrisă pe un libret propriu şi tratează un subiect legat de reformele lui Petru cel Mare. Procedeele noi aduse de Musorgski în ceea ce priveşte spectacolele de operă sunt crearea poporului ca personaj principal colectiv, de aici rezultând prezenţa unor coruri numeroase care caracterizau starea de spirit a acestuia. Alte compoziţii: "Cântecele şi dansurile morţii" (1877), "Tablouri dintr-o expoziţie" (1874), ciclurile "Fără soare" (1874) şi "Colţul copiilor". S-a stins din viaţă în data de 28 Martie 1881, la vârsta de 42 ani.

28.03.1936 Se naşte, la Arequipa, Peru MARIO VARGAS LLOSA – scriitor peruan

75 de ani de la naşterea scriitorului peruan

Mario Vargas Llosa s-a născut în 1936 la Arequipa (Peru) şi a copilărit în Bolivia împreună cu mama şi bunicii materni. Între 1950 şi 1952 urmează cursurile unei şcoli militare din Lima - experienţa descrisă în primul roman, "Oraşul şi câinii" (1963). În 1955 se căsătoreşte cu o mătuşă, provocând mare scandal în familie, şi divorţează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se căsătorească cu verişoara lui, Patricia. Între timp, lucrase în Franţa ca profesor de spaniolă şi ziarist. După o tinereţe în care se apropiase de comunism, ia distanţă faţă de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel Garcia Marquez, odinioară prieten, de servilism. Călătoreşte, predă la universităţi din America şi Europa, devine scriitor celebru prin forţa epică, luciditatea şi ironia sa. Scriitorul este tradus în limba română din 1970. Printre cele mai cunoscute cărţi ale lui Mario Vargas Llosa se numără: "Oraşul şi câinii", "Conversaţie la catedrală", "Casa Verde", "Pantaleon şi vizitatoarele", "Mătuşa Julia şi condeierul", "Războiul sfârşitului lumii", "Istoria lui Mayta", "Cine l-a ucis pe Palomino Molero?", "Povestaşul", "Elogiu mamei vitrege", "Lituma în Anzi", "Peştele în apă", "Caietele lui Don Rigoberto","Paradisul de după colţ", "Rătăcirile fetei nesăbuite" etc. Scriitorul a avut parte de faimă internaţională de la primul său roman, "Oraşul şi câinii", publicat la începutul anilor 1960. Volumul a fost tradus imediat în 20 de limbi, pentru ca apoi să fie ecranizat. Este momentul în care a început cariera literară spectaculoasă a scriitorului peruan care, trei decenii mai târziu, avea să candideze la preşedinţia ţării sale natale, Peru, pierzând însă în faţa lui Alberto Fujimori. Scriitorul Mario Vargas Llosa a vizitat de două ori România, în 1995, când a venit la Bucureşti pentru a-şi lansa volumul "Peştele în apă", şi în 2005, când a fost invitat special al Festivalului "Zile şi Nopţi de Literatură" de la Neptun. După prima sa vizită în România, celebrul scriitor a scris un articol într-un ziar din Spania despre vizita sa, în care vorbea, printre altele, despre intelectualii români ieşiţi din comunism. Din 1993, Mario Vargas Llosa are cetăţenie spaniolă, obţinută la trei ani după înfrângerea în alegerile prezidenţiale din ţara sa natală, Peru. Comitetul Nobel a decis să-i acorde premiul pentru literatură pe 2010 scriitorului peruan Mario Vargas Llosa, în vârstă de 74 de ani, pentru "cartografierea structurilor puterii, pentru descrierile sale pătrunzătoare care vorbesc despre rezistenţa individului, revolta şi eşecul său". Llosa este căsătorit în prezent cu Patricia Llosa.

Surse: www.ro.wikipedia.org; www.compendium.ro; www.mediafax.ro; 1traducator.blogspot.com;

Aniversari culturale 17.03.11(Regatul Italiei, Nicolae Titulescu)

17.03.1861  REGATUL ITALIEI

150 de ani de la proclamarea Regatului Italiei

Pe 17 martie 1861, a fost proclamat Regatul Italiei, iar pe Victor Emanuel al II-lea drept rege al Italiei, luând astfel sfârșit existența Regatului Sardiniei. Piemontul a devenit una dintre regiunile cele mai bogate și mai puternice din Italia. Orașul Torino avea să rămână capitala Italiei până în 1865, când Florența avea să fie proclamtă noua capitală. Casa de Savoia a condus Italia până în 1946, când a fost proclamată republica.

17.03.1941 A murit, la Cannes  NICOLAE TITULESCU – diplomat român

70 de ani de la moartea diplomatului român

Cel mai de seama diplomat român s-a născut pe 4 martie 1882 la Craiova. Tatăl său, Ion Titulescu, avocat, s-a numărat printre reprezentanţii autorităţilor din Craiova fiind, rând pe rând, prefectul judeţului Dolj, preşedintele Curţii de Apel din Cetatea Băniei şi deputat în parlament sub guvernul lui Ion Brătianu. Moare când fiul său abia împlinise un an şi jumătate. Nicolae Titulescu a urmat cursurile şcolii primare şi liceale în oraşul natal. A fost un elev strălucit, mândrie a şcolii unde a învăţat. La examenul de bacalaureat susţinut la Liceul “Carol I” a obţinut premiul de onoare. Face apoi studii juridice la Facultatea de Drept din Paris; este un student eminent , clasificat mereu primul pe facultate. În 1903, la un concurs al studentilor în drept, Titulescu a obţinut premiul Ernest Beaumont. Devine doctor în drept al Universităţii din Paris cu teza “Essai sur une theorie generale des droits eventuels”, obţinând cea mai înaltă distincţie, CUM LAUDE.  I se oferă posibilitatea să ramână în Franţa în învăţământul superior, dar refuză, preferând să se întoarcă în ţară. După absolvirea studiilor universitare – abia împlinise 22 de ani – este numit profesor suplinitor la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi, iar după 5 ani, în 1909, se transferă la Facultatea de Drept din Bucureşti. În acelaşi timp, o dată cu revenirea în ţară, se înscrie la baroul avocaţilor din Bucureşti în 1904. La 13 noiembrie 1908, trece examenul şi devine docent. În anul 1912 intră în parlament, iar ulterior va îndeplini importante funcţii: ministrul de finanţe, ministru al României în Marea Britanie, ministru de externe, reprezentant al ţării noastre la Liga Naţiunilor. Îndepărtat din guvern la 29 august 1936, fără nici o explicaţie, Titulescu se stabileşte la Cannes, în Franţa. Moare la 17 martie 1941, mâhnit, deoarece războiul învinsese pacea pentru care luptase întreaga sa viaţă şi el se găsea departe de patria pe care a slujit-o cu atâta devotament. 

Surse: ro.wikipedia.org; www.continentholiday.net; www.avocatura.com;  forum.md; istoriiregasite.wordpress.com; 

Ziua Femeii la I.C. Bratianu

8 Martie 2011 petrecere de neuitat

Aşa cum ne-am obişniut, anul acesta am aşteptat, cu nerăbdare, petrecerea organizată de dl Primar Viorel Chiriţă, cu ocazia “Zilei Internaţionale a Femeii”. Am avut motive, mai frumos, mai interesant şi ceva în plus faţă de anul trecut s-a organizat un concurs special Miss 8 Martie, am avut parte de concursuri diverse: de croit câştigat de Gheorghe Valentina, de coafat câştigătoare Polodeanu Mirela, de interpretare muzicală premiată cu mii de aplauze Polodeanu Maria cu melodia Trandafir de la Moldova, de dans după trei probe a câştigat Dumitrescu Nicoleta, s-au acordat premii pentru cea mai tânără participantă, Muncileanu Andreea 17 ani, mama unei fetiţe dar şi pentru cea mai vârstnică Lepădatu Măndica – 78 de ani, iar concursul de miss a fost câştigat de Chitic Daniela.

Atent dl primar a dăruit câte o floare fiecărei participante împreună cu urarea de La mulţi ani şi o sărutare. Apoi a invitat pe rând la dans toate doamnele şi domnişoarele.

Bucatele au fost şi de dulce şi de post, ţinând cont ca am intrat deja în postul Paştelui şi prăjiturile la fel.

Reprezentante la la judeţ au venit la sărbătoarea noastră, la invitaţia d-lui primar şi cu greu s-au despărţit de atmosfera creeata la această petrecere.
Mulţumim domnule primar, multă sănătate, putere de muncă şi să fiţi aşa cum aţi fost până acum, cu bune şi rele, că sunteţi un simplu om. Dar aşa cum am mai spus un om bun, un primar harnic şi un şef iubit. La mulţi ani, anticipat!

 

Aniversari culturale 8.03.11(Emanuel Elenescu, Gala Galaction)

8.03.1911 S-a născut, la Piatra Neamţ EMANUEL ELENESCU – compozitor şi dirijor român

100 de ani de la naşterea compozitorului şi dirijorului român

Emanuel Elenescu s-a născut în 8 martie 1911 la Piatra Neamţ. În perioada 1913-1920 locuieşte cu părinţii, Ecaterina şi Gheorghe la Comăneşti. În 1920, familia se stabileşte în Bacău, unde Emanuel Elenescu urmează clasele de liceu. La 17 ani începe studiile la Conservatorul de muzică şi artă dramatică George Enescu şi face în paralel cursurile Liceului Naţional din Iaşi.  Studiază fagotul cu profesorul Ion Vasilescu şi dirijatul cu Antonin Ciolan. La 1 ianuarie 1933, Mihail Jora îi oferă postul de fagotist în Orchestra Radioadifuziunii din Bucureşti, orchestra pe care o va sluji, ca dirijor peste 50 de ani.  Dirijorul şi compozitorul Emanuel Elenescu este o legendă vie a culturii muzicale din România. Timp de 50 de ani a condus corul şi orchestra Radio, inclusiv în perioada războiului, când Radiodifuziunea română se afla în refugiu la Bod. A înregistrat peste 5.000 de minute de muzică pe benzi şi discuri, record absolut în materie. În mai 1990 Societatea Academică din Paris îi acordă medalia de aur. Alături de activitatea didactică, Emanuel Elenescu este remarcat prin compoziţiile sale. Cu Variaţiunile simfonice pe o temă românească obţine Menţiunea I la Concursul de compoziţie George Enescu un premiu pentru muzică religioasă şi în 1937, premiul III George Enescu cu Rapsodia română pentru vioară şi orchestră Emanuel Elenescu  cel mai iubit dintre dirijori, seniorul baghetei româneşti  rămâne un model de seriozitate, profesionalism artistic, de tenacitate, umor şi noblete sufletească. Maestrul s-a stins din viaţă în 17 iunie 2003.

8.03.1961 A murit, la Bucureşti GALA GALACTION – scriitor român

50 de ani de la moartea scriitorului român

Gala Galaction - este pseudonimul lui Grigore Pişculescu, născut la 16 aprilie la Dideşti - Teleorman. Studii la Liceul “Sf. Sava" din Bucureşti (1890-1898), Facultatea de Litere şi Filosofie (1898 - 1899) şi Facultatea de Teologie din Bucureşti (1899 - 1903), doctoratul la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1909).  Defensor eclesiastic pentru eparhiile Râmnicului şi Argeşului (1909-1922), preot (1922) şi misionar al Arhiepiscopiei Bucureştilor (1922-1926), profesor titular la catedra de Introducere şi Exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Chişinău (1926-1941), decanul acesteia (1928-1930), profesor de Exegeza Vechiului Testament la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1941-1947), membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureştilor (din 1954).  Ca teolog, a publicat studii de Noul Testament, articole, meditaţii, conferinţe, predici şi a realizat o nouă traducere a Bibliei în limba română împreună cu  Vasile Radu.  A desfăşurat o remarcabilă activitate literară-publicistică: nuvele, romane, note de călătorie, articole în principalele ziare şi reviste ale timpului.  Opera sa – străbătută de spiritul evanghelic - a fost deosebit de apreciată: Premiul Academiei Române (1915), Premiul Societăţii Scriitorilor Români (1933), Medalia "Meritul Cultural" cl. a II-a (1934), Premiul Naţional Literar (1935), Premiul naţional pentru proză (1942), Medalia ,,Meritul Cultural" în grad de comandor (1947), Ordinul Muncii cl.  I (1954), vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (1947), membru activ al Academiei Române (1947), apoi membru titular onorific al Academiei Republicii Populare Române (1955).  Militant antifascist, sprijinitor şi prieten al populaţiei evreieşti din Tara noastră, deputat în Parlament (1946-1948) şi în Marea Adunare Naţională 1948- 1952 membru în delegaţia română la o consfătuire interparlamentară la Cairo (1947). După o congestie cerebrală, își va petrece ultimii ani de viață în pat. Se stinge din viaţă pe 8 martie 1961 la Bucureşti.

8.03 ZIUA INTERNAŢIONALĂ A FEMEII!

Surse: ro.wikipedia.org; elenescu.cabanova.ro; www.aol.ro; www.enciclopedia-dacica.ro; biserica.org;  

Aniversari culturale 6.03.11(Elizabeth Barrett Browning, Dumitru Kiriac - Georgescu)

6.03.1806 S-a născut, la Durham, Anglia ELIZABETH BARRETT BROWNING – poetă britanică

205 de ani de la naşterea poetei britanice

Elizabeth Barrett Browning s-a născut pe 6 martie 1806 la Durham, Anglia. Poeta Elizabeth Barrett Browning, cunoscută mai ales pentru poezia „Cum te iubesc?”, a rămas infirmă în copilărie, iar tatăl ei a forţat-o să stea în casă. În 1845, l-a cunoscut pe Robert Browning şi, după o perioadă în care acesta i-a făcut curte, lucru ţinut în secret faţă de despoticul ei tată, s-au căsătorit şi s-au stabilit la Florenţa. Într-o atmosferă de iubire, sănătatea ei s-a îmbunătăţit atât de mult încât a putut da naştere unui copil, Pen, spre stupoarea lumii medicale. Cea mai ambiţioasă lucrare a sa, romanul în versuri albe Aurora Leigh (1857), a avut un enorm succes la public. S-a stins din viaţă pe 29 iunie 1861, Florenţa.

6.03.1866 Se naşte, la Bucureşti DUMITRU KIRIAC – GEORGESCU – compozitor român

145 de ani de la naşterea compozitorului român

Dumitru Kiriac - Georgescu s-a născut la 6 martie 1866 în Bucureşti, ca fiu al Anastasiei şi al lui Gheorghe Kiriac. La juvenila vârstă de 14 ani se înscrie la Conservatorul de Muzică din Bucureşti, pe care-l absolvă în 1885, unde a studiat cu profesorii: Gheorghe Brătianu, Eduard Wachmann şi Gheorghe Stephănescu. Bucurându-se de aprecierile profesorilor săi, a căror recomandare i-a înlesnit frecventarea Conservatorului Naţional de muzică din Paris, unde a studiat cu E. Pessard, Theodor Dubois, Louis-Albert Bourgauet - Decaudray şi Charle-Marie Widor. Tot la Paris se perfecţionează în arta compoziţiei la Schola Cantorum cu Paul Vidal şi Vincent d’Indi. Tot în capitala Franţei, la prestigioasele instituţii muzicale frecventate, Dumitru Kiriac - Georgescu studiază cu pasiune, talent şi hotărâre fermă cântul gregorian şi modurile medievale, fapt ce se va vedea mai târziu. Întors în ţară, Kiriac desfăşoară o bogată şi impunătoare activitate de dirijor, profesor, compozitor şi folclorist. Ca dirijor, Dumitru Kiriac - Georgescu îşi începe activitatea mai întâi la Biserica Albă din Bucureşti, continuând la corul Capelei române din Paris şi apoi la Biserica „Domniţa Bălaşa” din Bucureşti, unde dirijează între anii 1909- 1928. În 1901, împreună cu un grup de tineri melomani, pune bazele Societăţii Corale Carmen, pe care o conduce între 1901-1918. În 1920, împreună cu George Enescu, Mihail Jora, Simeon Niculescu, Constantin Brăiloiu, Timotei Popovici şi alţii, devine membru fondator al Societăţii Compozitorilor Români, azi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Se stinge din viaţă la 8 ianuarie 1928 în Viena.

Surse: www.wikipedia.org; www.guardian.co.uk; cercetatiscripturile.intercer.net; www.eparhiaargesului.ro; www.filarmonicapitesti.ro.

Aniversari culturale 3.03.11(Constantin Argetoianu, Nicolae Filip)

3.03.1871 S-a născut, la Craiova CONSTANTIN ARGETOIANU – politician român

140 de ani de la naşterea politicianului român

Constantin Argetoianu s-a născut la 3 martie 1871 la Craiova. Era descendent al unor vechi şi influente familii boiereşti din Ţara Românească, fiul generalului Ion Argetoianu, fruntaş al Partidului Conservator. Studiile primare le urmează la Şcoala nr. 1 de băieţi „Obedeanu” din oraşul natal, după care pleacă la Bucureşti unde învaţă la trei licee de prestigiu: „Matei Basarab”, „Sfântul Sava”, „Sfântul Gheorghe”. Cursurile universitare le urmează la Paris (1888 - 1806), unde îşi obţine licenţa în drept şi litere şi doctoratul în medicină. La 26 februarie 1898, Argetoianu îşi începe cariera diplomatică fiind admis în Centrala Ministerului Afacerilor Străine şi promovează rapid treptele ierarhice, de la ataşat la secretar şi consilier de legaţie. Este trimis în străinătate, la reprezentanţele României din Constantinopol în 1898 şi 1903 - 1904, la Roma în 1898 - 1903, la Viena în 1904 - 1910 şi la Paris în 1910 - 1913. Ca medic, participă la Al Doilea Război Balcanic, apoi se înscrie în Partidul Conservator 1913, publicând broşura „Marea proprietate şi exproprierea”, în care pleda împotriva reformei agrare preconizate de Partidul Naţional Liberal. Se stinge din viaţă pe 6 februarie 1955 în penitenciarul Sighet.

3.03.1926 Se naşte, la Sofia, Bălţi NICOLAE FILIP – academician român

85 de ani de la naşterea academicianului român

Nicolae Filip s-a născut la 3 martie 1926 în satul Sofia, judeţul Bălţi, într-o familie de ţărani. A terminat şcoala primară de 7 ani în satul natal, iar apoi şcoala medie nr.1 din or. Bălţi. În 1948 a devenit student al Facultăţii de Fizică şi Matematică a Universităţii de Stat din Chişinău. După anul III de învăţămînt, s-a transferat la Institutul Pedagogic din Chişinău pe care l-a absolvit cu menţiune în 1952, obţinînd diploma de fizician. În acelaşi an, devine lector al Institutului Învăţătoresc din Soroca. Din 1953 lucrează la Institutul Pedagogic din Bălţi, iar după reorganizarea lui, la Universitatea de Stat „A. Russo”, ocupînd succesiv posturile de lector, lector superior, conferenţiar, profesor, şef de catedră, prorector pentru ştiinţă, rector. Doctor în ştiinţe fizico-matematice (1962), doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1979), profesor universitar (1980), specialist remarcabil în radiofizică. Eminent al învăţământului public din Republica Moldova (1964), Eminent al învăţământului din URSS (1971). În 1973 i s-a decernat titlul onorific de Lucrător Emerit al Şcolii Superioare din Moldova, în 1995 a fost ales membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe din Moldova, iar în anul 1996 i s-a decernat Premiul de Stat al Republicii Moldova în domeniul ştiinţei şi tehnicii. Din 1997 este membru titular al Academiei Internaţionale de Ştiinţe a Şcolii Superioare. Doctor Honoris Causa a Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” din Iaşi (2000). Este inclus în Culegerea biografică „2000 personalităţi marcante ale sec. XXI”, elaborată de Centrul Biografic Internaţional, Cambridge, Anglia. Este cetăţean de onoare al mun. Bălţi (2001). Decorat cu ordinul „Gloria Muncii” (1995) şi „Ordinul Republicii” (2001). Se stinge din viaţă la 15 mai 2009 în Bălţi, la 83 de ani.

Surse: www.wikipedia.org; www.autorii.com; www.humanitas.ro; libruniv.usb.md;

Aniversari culturale 2.03.11(Tudor Tanasescu, Alexandru Ciura)

2.03.1901 S-a născut, la Bucureşti TUDOR TĂNĂSESCU – inginer român

110 de ani de la naşterea inginerului român

Tudor Tănăsescu este personalitatea ce a pus bazele învăţământului superior de electronică din ţara noastră, în cadrul Şcolii Politehnice din Bucureşti. În anul 1929 Tudor Tănăsescu este numit conferenţiar suplinitor; iar apoi conferenţiar titular provizoriu la cursul de Radiocomunicaţii. Tot în acelaşi an au luat fiinţă primele laboratoare ale subsecţiei de Electrocomunicaţii unde se efectuau 16 lucrări de laborator la cursurile: Transmisiuni telefonice şi telegrafice şi Radiocomunicaţii. Apare pentru prima dată, o catedră de specialitate, numită Catedra de înaltă frecvenţă şi electronică, având ca şef de catedră pe profesorul Tudor Tănăsescu. S-a născut pe 2 martie 1901 la Bucureşti şi a încetat din viaţă în ziua de 7 august 1961. A fost student al Şcolii politehnice şi ulterior profesor la Institutul Politehnic din Bucureşti, director al Institutului de Fizică Atomică din Bucureşti, director ştiintific adjunct la Institutul unificat de cercetări nucleare de la Dubna, iar din 1952 a fost membru corespondent al Academiei. A participat activ la stabilirea locului unde s-a amplasat primul post de radioemisie din ţară. A contribuit la organizarea a două ateliere, care în anii 1940-1944, au produs aparate de radio emisie şi radio recepţie, necesare României în acel moment. Tudor Tănăsescu a scris primele studii de la noi din ţară privind calculatoarele electronice, antenele şi a elaborat primul curs universitar de radiotehnică în limba română. Ca inginer numele său se leagă de începuturile radiotehnicii din ţara noastră. Este autorul a zeci de lucrări ştiinţifice - privind mai ales oscilatoarele electronice. De numele său se leagă începuturile învăţământului de electronică, ca şi începuturile industriei noastre de electronică. Lucrarea sa clasică Tuburi şi circuite electronice a apărut în 3 ediţii (1955-1957). Memoria lui Tudor Tănăsescu este cinstită prin concursul profesional organizat anual pentru studenţii electronişti din întreaga ţară, concurs ce îi poartă numele.

2.03.1936 A murit, la Cluj ALEXANDRU CIURA – preot şi prozator român

75 de ani de la moartea preotului şi prozatorului român

Alexandru Ciura s-a născut pe 15 noiembrie 1876 la Abrud, într-o familie de preoţi din Ţara Moţilor. Urmează studile gimnaziale la Blaj şi Sibiu (1886-1894), Facultatea de Teologie (1894-1898), apoi cea de Litere din Budapesta, cu specializare în limbile română şi elină (1899-1902). Militează pentru Unirea Transilvaniei cu România în 1918. A fost căsătorit cu Leontina Lucaciu, nepoata lui Vasile Lucaciu. A murit în 26 martie 1936, la Cluj. În locuinţa părintească a scriitorului Alexandru Ciura (1876-1936) a avut loc întalnirea dintre Nicolae Bălcescu şi Avram lancu. Clădirea găzduieste o expoziţie permanentă de documente referitoare la istoria Abrudului, îndeosebi din anii 1848-1849. Alexandru Ciura a fost preot, dascăl, prozator şi publicist român.

Surse: www.wikipedia.org; stefanprocopiu.vaslui.rdsnet.ro; art-zone.ro; www.tmturda.ro;

Aniversari culturale 1.03.11(Oskar Kokoschka, Martisor)

1.03.1886 S-a născut, la Pöchlarn, Austria OSKAR KOKOSCHKA – pictor şi grafician austriac

125 de ani de la naşterea pictorului şi graficianului austriac

Oskar Kokoschka s-a născut în Austria pe1 martie 1886, provenea dintr-o familie modestă. La câteva luni după naşterea sa familia s-a mutat la Viena, unde artistul îşi va petrece copilăria. În 1904 reuşeste să câştige o bursă de stat, cu care se înscrie la Kunstgewerbeschule, dorindu-şi să devină profesor de artă. În 1908 îşi prezintă pentru prima dată lucrările într-o expoziţie publică, organizată de grupul Klimt. Un an mai târziu deschide prima expoziţie personală la Internaţionale Kunstschau şi renunţă la cursurile de pictură. Pleacă la Berlin, iar în 1912 începuse deja să fie cunoscut în Europa, lucrările sale fiind prezente în numeroase expoziţii avangardiste. Se căsătoreşte în 1913 cu Alma Mahler, dar se vor despărţi în 1914. La izbucnirea primului război mondial artistul este trimis pe front, unde este grav rănit. Din 1923 începe să călătorească tot mai mult, imortalizând în compoziţiile sale imaginile care îl interesau. Se mută în final la Paris, dar dupa o neînţelegere cu dealerul de artă care îi vindea lucrările pleacă la Praga. În perioada celui de al doilea război mondial lucrările sale sunt interzise de regimul nazist, dar în perioada postbelică revine în atenţia publicului. Tot atunci îşi va deschide şi prima sa expoziţie americană, iar lucrările sale sunt adesea prezentate alături de cele realizate de Klimt sau Schiele. A murit pe 22 februarie 1980, la o vârstă venerabilă, într-un spital din Montreux.

1.03 MARTISOR - Prima zi calendaristica de primavara

Surse: www.wikipedia.org; www.artline.ro; forum.npm.ro; www.aeiou.at;