Faceți căutări pe acest blog

marți, 12 aprilie 2011

Aniversari culturale 12.04.11(Primul zbor in spatiu, Gheorghe Manu)

12.04.1961 Primul zbor din lume al cosmonautului IURI GAGARIN, la bordul navei VOSTOK I

50 de ani de la primul zbor al cosmonautului Iuri Gagarin

În 12 aprilie 1961, primul om a zburat în spaţiu. Acesta a fost Iuri Gagarin, la bordul navei Vostok I, făcând un înconjur complet al Pământului. Zborul a durat 180 de minute. Iuri Gagarin s-a născut la Moscova, pe 9 martie 1934, iar în 1955 se înrola în aviaţia sovietică, pentru ca patru ani mai târziu să înceapă antrenamentele pentru a deveni cosmonaut. Pe 12 aprilie 1961, visul său de a vedea Pământul din spaţiu se împlinea la bordul rachetei Vostok 1. După numai 14 minute de la lansare, racheta – încarcată doar cu provizii de apă şi oxigen – părăsea atmosfera Terrei, intrând în spaţiul cosmic. Atunci a văzut pentru prima dată planeta albastră în toată splendoarea ei. “Cerul este foarte întunecat, iar Pământul este albăstrui”, au fost cuvintele lui Gagarin referitoare la acel moment unic, notând şi faptul că toate corpurile cereşti se văd mult mai bine de acolo, din spaţiu. Zborul în jurul Terrei a fost lipsit de peripeţii şi a durat o oră şi 48 de minute, timp în care Gagarin a experimentat imponderabilitatea şi influenţa condiţiilor de zbor în spaţiu asupra organismului său. La întoarcere, după intrarea în atmosferă, cosmonautul s-a paraşutat din capsula care se decuplase de rachetă. Iuri Gagarin a murit şapte ani mai târziu, în 1968, într-un tragic accident de avion, în timpul pregătirilor pentru o a doua misiune în spaţiu. Rusul, care la numai 27 de ani devenea primul om care a zburat în spaţiu, a intrat în istorie, lăsând în urma sa o imensă poartă deschisă către cosmos.

 
12.04.1961 A murit, la Aiud GHEORGHE MANU – fizician român

50 de ani de la moartea fizicianului român

Gheorghe Manu s-a născut la Bucureşti la 13 februarie 1903 în Bucureşti. Tatăl - Ioan G. Manu - consilier la Curtea de Casaţie, bunicul - general Gheorghe Manu - luptător în războiul de independenţă şi ministru în mai multe rânduri, mama - Elisabeta Cantacuzino - descendentă din Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti. Studiază la Facultatea de Fizică din Bucureşti. Doctor în fizică nucleară la Paris, unde Marie Curie îi oferă conducere unei secţii importante din institut şi o catedră la Sorbona cu condiţia renunţării la cetăţenia română. Refuză şi se întoarce la Bucureşti, unde, între 1935-1944, funcţionează ca profesor la catedra de fizică nucleară a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. Este considerat, alături de profesorul Horia Hulubei, unul dintre cei mai mari fizicieni atomişti ai ţării. Cunoştinţe temeinice în domeniile: filosofie, teologie, drept, istorie şi literatură, de care au beneficiat colegii de detenţie de mai târziu. Intră în Mişcarea Legionară în anul 1937, iar în 1943 este conducător interimar al acesteia. În 1945 face parte din comitetul de conducere al Mişcării Naţionale de Rezistenţă anticomunistă. Redactează documentul În spatele Cortinei de Fier, expediat şi tipărit în occident. Arestat în 1948, este condamnat la muncă silnică pe viaţă. Este trimis să lucreze la minele de plumb de la Baia Sprie împreună cu alţi 60 de deţinuţi, ca măsură disciplinară în urma unei greve. Revine la Aiud în 1954, unde susţine prin alfabetul morse sute de conferinţe şi prelegeri multidisciplinare. Se stinge din viaţă pe 12 aprilie 1961 în Aiud.




Surse: www.ro.wikipedia.org; g1b2i3.wordpress. com; www.aerospaceguide.net; www.fgmanu.ro;

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu