21.10.1833 S-a născut,
la Stockholm
180 ani de la naşterea inventatorului suedez
Alfred Nobel, pe numele întreg Alfred Bernhard Nobel, s-a născut pe 21 octombrie 1833 în oraşul
Stockholm, Suedia, în sânul unei familii unde
ştiinţa şi cunoaşterea se aflau la mare preţ. A fost cel de-al treilea fiu al lui Immanuel
Nobel şi al Andriettei Ahlsell Nobel. A avut
3 fraţi: Robert, Ludwig şi Emil. Tatăl său, un
reputat om de ştiinţă şi inventator al vremii, era descendent al celebrului
savant suedez Olof Rudbeck. A fost atras, în perioada adolescenţei, de
tainele chimiei, pe care le-a studiat cu unul din cei mai prestigioşi profesori
din acea perioadă, Nikolai Nicolaevici Zinin. Tânărul era deja un
om polivalent la vârsta de doar 17 ani vorbea fluent suedeza, rusa, franceza,
engleza şi germana dar marea sa dragoste a rămas chimia. După
împlinirea vârstei de 18 ani, Alfred a călătorit în Statele Unite unde, pentru
o perioadă de 4 ani, şi-a aprofundat studiile de chimie sub îndrumarea
profesorului John Ericsson. Întors în Suedia natală, alături de tatăl său,
Alfred decide să îşi continue cercetările în Franţa. Fire deosebit de
inteligentă şi pragmatică, tânărul suedez intuieşte valoarea şi importanţa
explozibililor în diversele domenii de activitate ale proaspăt instalatei Epoci
Industriale. Începe să facă cercetări asupra explozibililor, în paralel cu
comercializarea nitroglicerinei, cel mai puternic explozibil al vremii,
descoperit în anul 1847 de către Ascanio Sobrero. Experimentează şi combină noi
formule ale puternicului exploziv lichid, încercând să creeze un tip de
nitroglicerină cât mai stabil posibil, care să nu explodeze la cele mai mici
mişcări. Cumplita explozie din anul 1864, de la propria fabrică de explozibili
Heleneborg, din Stockholm, duce la moartea tragică a 5 oameni, printre aceştia aflându-se şi mezinul familiei Nobel, fratele lui Alfred, Emil. Profund şocat şi considerându-se vinovatul moral din spatele tragediei,
Alfred Nobel mai primeşte o lovitură din partea autorităţilor suedeze, care iau
decizia de a-i închide uzina, considerând activităţile din domeniul
explozibililor ca fiind prea periculoase pentru a mai putea fi permise. Alfred nu s-a lăsat doborât de primele insuccese
din cariera sa, care se anunţa a fi una de excepţie. După ce autorităţile
suedeze i-au interzis să mai facă experimente pe raza capitalei Stockholm,
Alfred îşi amenajează un laborator în apropierea Lacului Malaren, o zonă
izolată, fără aşezări umane. Afectat profund nu doar de moartea fratelui său,
dar şi de miile de decese ale minerilor din întreaga Europă, care foloseau
drept principal explozibil periculoasa nitroglicerină, Alfred Nobel îşi dedică
toate eforturile descoperirii unui explozibil sigur şi eficient. Porneşte având
ca material de bază tot nitroglicerina, căreia îi adaugă diferite tipuri de
substanţe amelioratoare. Varianta norocoasă s-a dovedit a fi kieselgur-ul,
numit şi diatomită, o rocă sedimentară silicioasă, pe care l-a amestecat cu
nitroglicerina, transformând astfel periculosul lichid explozibil într-o pastă
care ulterior s-a solidificat. Noua substanţă avea aceeaşi forţă de explozie devastatoare a
nitroglicerinei, doar că era mult mai stabilă şi rezistentă la şocurile
mecanice. Alfred Nobel a botezat-o, în premieră, dinamită
şi a patentat-o în anul 1867. Pentru a fi detonată cu succes şi în condiţii
sigure, genialul om de ştiinţă a mai inventat şi sistemul de detonare clasic -
capsa explozivă care se ataşa la capătul batoanelor de dinamită şi care era
activată prin intermediul fitilului aprins. Pe
data de 27 noiembrie 1895, în cadrul Clubului Suedezo-Norvegian din Paris,
marele inventator avea să anunţe în public crearea premiului care-i va purta
numele. Alfred Nobel a murit, în urma unui accident vascular, pe data de
10 decembrie 1896, în vila sa din San Remo, Italia.
Surse: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.descopera.ro;
www.scientia.ro; www.nobelprize.org;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu