28.01.1889 S-a născut, la Bucureşti MARTHA
BIBESCU – scriitoare româncă
125 ani de la naşterea scriitoarei românce
Martha Bibescu s-a născut pe 28 ianuarie 1889, la Bucureşti, a fost fiica
lui Ion Lahovary, fost ministru plenipotenţiar al României la Paris şi ministru
al Afacerilor Externe, şi a Smarandei Mavrocordat. Descindea din cele mai vechi
şi mai ilustre familii româneşti de tradiţie politică, diplomatică şi culturală,
din ramura domnitorului moldovean Constantin Mavrocordat şi dintr-o familie cu
origine grecească, cea a tatălui. La doar 16 ani se căsătoreşte din dragoste cu
prinţul George Valentin Bibescu, intrând astfel într-o familie princiară
prestigioasă. În 1905, George Valentin Bibescu, un pasionat al automobilului,
porneşte într-o expediţie spre Persia, având şi sarcini diplomatice, iar Martha
îl însoţeşte. La întoarcere, aceasta scrie "Cele opt paradisuri",
impresionată fiind de cele văzute în călătorie. Cartea scisă la vârsta de doar
22 de ani a fost premiată de Academia Franceză şi a propulsat-o pe prinţesă în
rândul celor mai apreciaţi scriitori ai vremii. Martha Bibescu se îndrăgosteşte
de Charles Louis de Beauvau Craon, unul dintre cei mai râvniţi burlaci ai
Franţei la vreme respectivă şi descendentul unei vechi familii aristocrate, în
vârstă de treizeci de ani. Sentimentul a fost reciproc, Charles Louis o iubea
şi face presiuni asupra ei să divorţeze pentru a deveni, oficial, un cuplu.
Martha decide să se retragă o vreme la mănăstirea din Alger şi nu divorţează de
George. La scurt timp după episodul tentativei de divorţ, Martha primeşte în
dar de la soţul ei palatul Mogoşoaia, pe care îl cumpărase de la o verişoară
de-a lui. Martha a fost extrem de încântată şi a investit în acel loc mult
timp, multă dragoste şi mulţi bani pentru a-l restaura. Locul a atras de-a
lungul vremii personalităţi importante autohtone şi de peste hotare, iar Regina
Maria este prima persoană ce semnează în cartea vizitatorilor. Palatul
Mogoşoaia va reprezenta cea mai puternică şi constantă iubire a prinţesei Martha
Bibescu, iar aceasta îşi va demonstra aici simţul pentru lux şi rafinament. Pe
perioada Primului Război Mondial, prinţesa Martha Bibescu şi-a arătat
devotamentul faţă de ţară şi a condus un spital din Bucureşti cu victime ale
războiului. Fire curajoasă, ea rămâne în Bucureşti, în timp ce autorităţile şi
majoritatea cunoştinţelor sale se refugiază la Iaşi. Pe 8 decembrie 1916, în
timp ce se afla la Posada, primeşte vestea că palatul Mogoşoaia a fost jefuit.
Pagubele au fost foarte mari, mobilierul a fost distrus, perdelele smulse,
vesela furată, picturile arse, dar Martha Bibescu investeşte toţi banii
obţinuţi din vânzarea cărţilor "Isvor, ţara sălciilor" şi
"Catherine-Paris" pentru a readuce la viaţă locul său drag. Sfârşitul
perioadei interbelice se dovedeşte a fi unul dificil şi dureros pentru Martha
deoarece mulţi dintre apropiaţii ei mor sau se sinucid, începe cel de-al Doilea
Război Mondial, iar palatul cade victimă percheziţiilor legionare. La toate
acestea se adaugă boala lui George, pe care preferă să-l îngrijească personal
în ultimele luni de viaţă. Este momentul în care Martha îşi dovedeşte
devotamentul faţă de familie şi faptul că l-a iubit pe George într-un fel
aparte. Deşi sunt vremuri grele, Mogoşoaia rămâne aceeaşi gazdă primitoare
pentru elita europeană, iar Martha deschide alături de doamna Thierry, soţia
ambasadorului francez, un atelier muzical. Frumuseţea locului nu piere nici sub
focul bombardamentelor, dar Martha presimte sfârşitul şederii sale acolo. După
33 de ani, pleacă doar cu câteva lucruri personale şi fără să gândească la
faptul că nu va reveni vreodată. Prinţesa părăseşte palatul abia după venirea
comuniştilor la putere şi când se asigură că după confiscare, cladirea va fi
trecută pe lista monumentelor istorice. În 1954, Academia Franceză îi conferă
Marele Premiu de Literatură pentru întreaga operă, iar un an mai târziu,
Academia Regală de Limbă şi Literatură Franceză a Belgiei o alege ca membru.
Anul 1962 este cel în care primeşte Legiunea de Onoare. Pe 28 noiembrie 1973
moare la varsta de 87 de ani, lucrând încă la "Nimfa Europei", marea
lucrare în care prezenta personalităţile pe care le-a cunoscut direct.
Surse: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.historia.ro: istoriesicultura.ro;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu