Cu Alexandru Flechtenmacher muzica romnească înregistrează un nume prestigios şi un moment important în procesul ei de afirmare şi dezvoltare. Alexandru Flechtenmacher s-a născut la Iaşi, la 23 decembrie 1823, ca fiu al lui Christian Flechtenmacher, jurist, originar din Braşov. Şi-a făcut studiile muzicale la Iaşi şi la Conservatorul din Viena (1837-1840). După reîntoarcerea sa a avut o bogată şi multilaterală activitate, care a constituit o contribuţie deosebit de însemnată la dezvoltarea vieţii muzicale romnşeti. Făcând parte din pleiada intelectualităţii care a luat parte activ la revoluiţa din 1848 şi care a militat pentru înfăptuirea Unirii, Alexandru Flechtenmacher se numără printre marii înaintaşi care au luptat cu perseverenţă pentru dezvoltarea şi afirmarea muzicii romneşti. Ca şef de orchestră a funcţionat la Teatrul Naţional din Bucureşti, la Craiova şi la Iaşi. În această calitate trebuia să scrie muzica de scenă la piesele aflate în repertoriu, dând astfel la iveală o creaţie foarte bogată destinată teatrului. Alexandru Flechtenmacher a scris muzică pentru mai toate piesele româneşti de teatru apărute între anii 1840-1880, crenâd în total circa 600 de piese muzicale, la producţiile lui Vasile Alecsandri, C.Negruzzi, Matei Millo ş.a. Iată câteva titluri: Cinel-Cinel, Coana Chinta, Piatra din casă, Cetatea Neamţului, Florin şi Florica, Fluierul fermecat, Răzvan şi Vidra. Pe lângă acestea a scris şi numeroase operete, vodeviluri şi canţonete. Lucrările sale se întemeiază, în majoritate, pe folclor. Chiar de la primele compoziţii se remarcă tendiţna şi preocupările lui Alexandru Flechtenmacher de a da un caracter cât mai pronunţat românesc creaţiei sale, prin introducerea intonaţiilor naţionale, în afară de cele menţionate mai sus, subliniem dorinţa lui de a crea el însuşi în stil apropiat de cel popular. Foarte multe arii create de compozitor au un caracter popular. El a creat numeroase melodii de joc, ceea ce a contribuit la creşterea numărului de jocuri populare - hore şi sârbe - în circulaţie, îndeosebi după anul 1860. Prestigiul pe care şi l-a câştigat în viaţa muzicală a ţării a făcut ca în 1864, când s-a înfiinţat Conservatorul din Bucureşti, să fie numit director al acestei instituţii, unde a depus o îndelungată şi rodnică activitate pedagogică. S-a stins din viaţă la Bucureşti, la 28 ianuarie 1898. Prin creaţia şi aportul său de animator muzical, Alexandru Flechtenmacher a fost una dintre personalităţile de seamă din ţara noastră.
Nicolae Malaxa, fiul Elenei Ruxandra şi al lui Costache Malaxa, s-a născut la 23 decembrie 1884, în oraşul Huşi. Tatăl a fost fiul unei familii de greci stabilită în Moldova în jurul anului 1818, mama a fost fiica spătarului Bădărău. Şcoala primară şi liceul le-a urmat la Iaşi. Studiile superioare le-a făcut la Universitatea Politehnică din Karlsruhe, din Germania. În anul 1921, la vârsta de 37 de ani, era un inginer cu experienţă, cu imaginaţie şi un abil om de afaceri. Nicolae Malaxa a înfiinţat, la 3 august 1921, un atelier de reparat locomotive şi vagoane de cale ferata şi şi-a extins afacerile continuu. La acea vreme, Uzina Malaxa era cea mai modernă fabrică de tuburi laminate din Europa, aplicând pentru prima dată pe continent procedeul american de laminare "Stiefel". Între anii 1923-1927 a construit o uzină lângă Halta Titan. Malaxa a ridicat din temelii cea mai performantă fabrică de material rulant din Europa la acea vreme, pe care a utilat-o cu 82 de maşini-unelte cumpărate din Germania. Construcţia fabricii a început în 1923 şi a fost finalizată patru ani mai târziu. Pentru începerea lucrărilor de fabricaţie a locomotivei a angajat cu contract 180 de muncitori germani calificaţi, pe o perioadă de un an şi şase luni. În mai puţin de un an, fabrica a devenit operaţională, pe porţile ei ieşind prima locomotivă. In acelaşi timp a pregătit muncitorii români, care aveau să ia locul germanilor la încheierea termenului de contract. Din anul 1931, la Malaxa se fabricau trenuri automotoare echipate cu motoare Diesel-Ganz şi transmisii Mylius cu 4 şi 5 trepte. În anul 1941, Malaxa pierde posesia fabricii, care devine "Uzinele 23 August", ulterior devenind societatea Faur SA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu