7.12.43 î.Hr. A decedat, MARCUS TULLIUS CICERO – omul politic, filozof, scriitor şi mare orator roman
Marcus Tullius Cicero (106 - 43 î.Hr.) a jucat un rol important în perioada de sfârşit a Republicii romane. Activitatea sa literară şi politico-socială s-a concretizat în domenii atât de numeroase, încât Cicero poate fi calificat drept un om universal, homo universalis. El a fost autorul roman care a exercitat cea mai profundă influenţă asupra literaturii latine şi s-a manifestat ca unul dintre cei mai prolifici scriitori, mai prolific chiar decât Seneca şi Augustin. Cicero s-a născut la Arpinum, în data de 3 ianuarie 106 î.Hr., într-o familie de cavaleri şi notabili municipali. După ce a urmat cursurile şcolare obişnuite la Arpinum, Cicero este dus la Roma de către tatăl său, pe când avea 17 ani, iar în 88 î.Hr. ascultă expunerile lui Philon din Larissa, exponent al Noii Academii şi elev al lui Carneade. A debutat ca orator şi avocat în 81 î.Hr. Pentru a-şi desăvârşi formaţia intelectuală, audiază la Atena prelegerile filosofilor, iar în insula Rhodos devine elevul oratorului Molon. Începe o carieră senatorială şi se angajează în viaţa politică. În 76 î.Hr., Cicero devine quaestor, iar apoi senator. În iulie 64 î.Hr. este ales consul pentru anul 63 î.Hr. După asasinarea lui Caesar, în care se prea poate să fi fost implicat, Cicero devine destul de rapid şeful republicanilor, sperând într-o instaurare a republicii, lucru care atunci era imposibil. A încercat să-l manipuleze pe tânărul Octavianus (viitorul împărat Augustus, 27 î.Hr.-14 d.Hr.) împotriva lui Marcus Antonius, pe care îl considera cel mai primejdios duşman al republicii, însă fără succes. Cicero a alcătuit o operă imensă. Se pot distinge în primul rând discursurile ciceroniene în număr de 58, care reprezintă o fericită armonizare între talentul nativ, (ingenium), cultura vastă (doctrina) şi practica forului (usus forensis). Cicero s-a remarcat şi ca un teoretician al artei retorice, fiind socotit unul dintre părinţii oratoriei antice. Opera sa filosofică, chiar dacă nu reprezintă un corpus doctrinar, trebuie apreciată pentru adaptarea modelelor filosofiei greceşti la spiritualitatea şi mentalitatea romană şi, mai ales, pentru impunerea unui limbaj filosofic latin, la crearea căruia Cicero are un merit incontestabil. Cicero are şi o vastă corespondenţă (peste 800 de scrisori) scrisă între anii 68 şi 43 î.Hr., care este în acelaşi timp un dosar intim al scriitorului şi o adevărată frescă a vieţii Romei din vremea sa. Omul Cicero ni se descoperă aici cu o surprinzătoare sinceritate prin atitudinile politice şi civice, prin viaţa zilnică din for sau din familie. În 7 decembrie 43 î.Hr. a fost ucis chiar de către oamenii lui Marcus Antonius.
7.12.1935 S-a născut, la Margina, Timiş SORIN TITEL – prozator şi eseist român
Fiul funcţionarului Iosif Titel şi al Corneliei (n. Crăciunescu). Liceul „Coriolan Brediceanu" din Lugoj (1945-1948), continuat la Caransebeş (1948-1953), unde işi susţine şi bacalaureatul. Facultatea de Filologie din Bucureşti, sectia limba.şsi literatura română (1953-1956). Urmează un an la Cluj (1957), întrerupând apoi studiile pentru a se reînscrie la Bucureşti, fără frecvenţă (1960-1962). Examenul de stat în 1962. Între 1957 şi 1961 e profesor suplinitor în comuna Carpa, judeţul Caras-Severin. După obţinerea licenţei, redactor la revista Orizont din Timişoara (1962-1971). Din 1971, redactor la revista România literară, Bucureşti. Debutează la Tribuna (1957); colaborări intense la Orizont şi România literară cu proză mai ales, articole de critică literară. Debut editorial în 1963 cu volumul de povestiri Copacul; alte proze de mică întindere în Valsuri nobile şi sentimentale (1967). A publicat nuvele (Reîntoarcerea posibilă, 1966; Dejunul pe iarbă, 1968; Noaptea inocenţilor, 1970; Mi-am amintit de zăpadă, 1973) şi romane (Lunga călătorie a prizonierului, 1971; Ţara îndepartată, 1974; Pasărea şi umbra, 1977; Clipa cea repede, 1979). Este autorul unui eseu despre proza lui Melville (Herman Melville, fascinaţia mării, 1975); o prima selecţie de articole critice Pasiunea lecturii, 1976. A prefatat volume de Romulus Fabian, Adam Miiller Gutten-brun, Al. Simion, Vari Attila, precum şi de Josepfine Johnson şi Malcolm, Lowry. Romanul Lunga călătorie a prizonierului (1971) a fost tradus în Franţa, Ungaria şi Polonia. Premiul Uniunii Scriitorilor în 1977. Spirit cultivat, lucid şi ambiţios, TITEL este cel care, în proza noastră, a tras cel mai mare folos din contactul cu noul roman, luând ceea ce trebuie dintr-o formulă epică pândită, prin repetiţie, de sterilitate şi a adaptat ceea ce a învăţat la romanele lui. Rezultatul este remarcabil, opera sa impunând un stil original şi un univers epic uşor de diferentiat în geografia imaginară a literaturii postbelice. A decedat la 17 ianuarie 1985, la Bucureşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu