Aniversări culturale 13.06.13(Ziua Eroilor şi Înălţarea Domnului)

13.06.2013 ZIUA EROILOR şi ÎNĂLŢAREA DOMNULUI

Astăzi locuitorii comunei I.C. Brătianu împreună cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale dl. Viorel Chiriţă – primarul comunei I.C. Brătianu, d-na Crăciun Mariana – referent cultural la Căminul Cultural şi d-ra Elena Ţopa – bibliotecar la Biblioteca publică “Nicolae Iorga”, care au depus o coroană de flori în culorile tricolorului, şi-au cinstit eroii în jurul monumentului eroilor din curtea Bisericii “Sf. Nicolae”, reprezentată de preotul Oltean Silviu Andrei, care împreună cu preotul Sava Nicolae au săvârşit slujba de pomenire pentru cei care s-au jertfit pentru apărarea poporului român.

Înălţarea Domnului este prăznuită la 40 de zile de la Înviere şi este una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii.

În acea zi de Joi din săptămâna a VI-a de după Paşti, Iisus Înviat li s-a arătat din nou în trup ucenicilor şi Maicii Sale, i-a luat cu El în afara Ierusalimului şi i-a dus pe Muntele Măslinilor.

Acolo, i-a anunţat că vor fi "îmbrăcaţi cu putere de sus" anunţând astfel Pogorârea Duhului Sfânt, peste 10 zile şi i-a îndemnat să se împrăştie în toate colţurile lumii pentru a propovădui. În timp ce le spunea aceste vorbe de rămas bun, Iisus i-a binecuvântat şi a început să se ridice uşor de la pământ, până a fost acoperit de un nor.

La 2 mai 1995, Parlamentul României a adoptat o lege conform căreia ziua Înălţării Domnului a fost declarată ”Ziua Eroilor”, pentru a omagia jertfa celor căzuţi în luptă pentru libertate şi independenţa poporului român.

Ziua Înălţării Domnului a fost desemnată Zi a Eroilor şi Sărbătoare Naţională Bisericească, prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, în care să fie prăznuiţi toţi Eroii neamului românesc "din toate timpurile şi din toate locurile, căzuţi pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea noastră", aşa cum sunt ei pomeniţi în slujbe. Totodată, legea din 2003 privind regimul monumentelor şi operelor comemorative de război a proclamat sărbătoarea Înălţării Domnului drept Sărbătoare Naţională a poporului român.

În ziua aceasta, creştinii se salută cu "Hristos S-a Înălţat!" - "Adevărat S-a Înălţat!", se înroşesc şi se ciocnesc ouă. De altfel, se pregătesc bucate ca de Paşti, din care e bine să se împartă şi săracilor, pentru sufletele morţilor noştri, dar şi ale eroilor neamului. 

Aniversari culturale 30.05.11(Ioana d' Arc)

30.05.1431 A murit la Rouen, Franţa IOANA d' ARC – eroină naţională a Franţei

580 de ani de la moartea eroinei naţionale a Franţei

Ioana d’Arc s-a născut pe 6 ianuarie 1412 la Domremy într-o familie prosperă de ţărani, în perioada conflictului dintre Franţa şi Anglia cunoscut ca Războiul de o sută de ani. La vârsta de treisprezece ani, prin glasul Sfântului Arhanghel Mihail, Ioana se simte chemată de Domnul să intensifice viaţa sa creştină şi chiar să acţioneze personal pentru eliberarea poporului său. Acţiunea Ioanei a început în anul 1429 când, întâlneşte pe Delfin de Franţa, viitorul rege Carol al VII-lea, care la Poitiers o supune unui examen din partea câtorva teologi de la Universitate. Judecata lor este pozitivă: în ea nu văd nimic rău, numai o creştină bună. La 22 martie 1429, Ioana dictează o scrisoare importantă adresată regelui Angliei şi oamenilor lui care asediază oraşul Orleans. Propunerea ei este una de adevărată pace între cele două popoare creştine, în numele lui Isus şi al Mariei, dar este respinsă, şi Ioana trebuie să se angajeze în lupta pentru eliberarea oraşului, care are loc la 8 mai. Un alt moment culminant al acţiunii ei politice este încoronarea regelui Carol al VII-lea la Reims, la 17 iulie 1429. Timp de un an întreg, Ioana trăieşte alături de soldaţi, îndeplinind în mijlocul lor o adevărată misiune de evanghelizare. Pătimirea Ioanei începe la 23 mai 1430, când cade prizonieră în mâinile duşmanilor săi. La 23 decembrie este condamnată în oraşul Rouen. Acolo se desfăşoară lungul şi dramaticul Proces de condamnare, care începe în februarie şi se termină la 30 mai 1431 cu arderea pe rug a Ioanei d' Arc.

 

Surse: www.ro.wikipedia.org; www.buzzle.com; www.catholica.ro;

Aniversari culturale 27.05.11(Tudor Vladimirescu)

27.05.1821 A murit la Târgovişte, Dâmboviţa TUDOR VLADIMIRESCU – conducătorul Revoluţiei de la 1821

190 de ani de la moartea conducătorului Revoluţiei de la 1821

Tudor Vladimirescu se naşte la Vladimir - Gorj, în 1780, din părinţi moşneni Constantin şi Ioana. Mai are un frate Papa şi o soră Constandina. Primele noţiuni de citire şi scriere le primeşte în sat, de la preotul Pârvu Ciuhoi. Ulterior, Tudor îşi continuă studiile la Craiova, cu sprijinul boierului Ioan Glogoveanu. Devine un renumit negustor de vite. Primeşte de la domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Ipsilanti, însărcinarea formării unui corp de voluntari, pentru apărarea Olteniei de năvălirile trupelor neregulate otomane. Este numit mare comis, vătaf de plai la Cloşani, Mehedinţi, apoi mare sluger. Participă la războiul ruso-turc din anii 1806 - 1812 ca ofiţer rus, cu gradul de locotenent şi este decorat de ţarul Rusiei, Alexandru, cu ordinul Sf. Vladimir cu spadă. Se refugiază la Viena, unde îl cunoaşte pe contele Capodistria, ministrul de externe al Rusiei şi fruntaş al Eteriei. Revoluţia din 1821, organizată şi condusă de Tudor Vladimirescu, începe la 23 ianuarie cu citirea cunoscutei Proclamaţii de la Padeş, continuă cu fortificarea mănăstirilor din nordul Olteniei (Tismana, Motru, Strehaia) şi cu organizarea taberei de instruire de la Ţânţăreni. La 4 martie Tudor ajunge la Slatina cu 6000 de pedeştri şi 2000 de călăreţi, la 16 martie intră cu oastea în Bolintin, iar la 21 martie îşi instalează tabăra de luptă la Cotroceni. în aprilie 1821, sub titlul "Cererile norodului românesc", Tudor face cunoscut adevăratul program al revoluţiei, iar pentru a feri ţara de ocupaţia turcească, încearcă să obţină retragerea eteriştilor. La 15 mai, Tudor organizează ridicarea taberei de la Bucureşti, ordonând retragerea către nordul Olteniei. în acest timp, eteriştii desfăşoară intense acţiuni diversioniste culminând cu asasinarea lui Tudor la Târgovişte, în dimineaţa zilei de 27 mai 1821 de către Lassani şi Caravia, ofiţerii generalului Alexandru Ipsilanti.

 

Surse: www.ro.wikipedia.org; foaienationala.ro; www.muzeulgorjului.ro;