Aniversari culturale 13.08.2014 (Alfred Hitchcock)

13.08.1899  S-a născut la Londra  ALFRED HITCHCOCK  –  regizor britanic

115 ani de la naşterea regizorului britanic

Alfred Joseph Hitchcock s-a născut pe 13 august 1899 la Leytonstone, Londra. A crescut într-o familie săracă. Părinţii săi, William şi Emma erau partizanii unei educaţii stricte catolice. Educaţia sa şi aspectul său fizic nefericit au făcut ca de mic copil să fie timid şi ruşinos, lucru ce l-a urmărit în toată viaţa sa. La vârsta de 7 ani, Alfred Hitch­cock a fost înscris la colegiul iezuit St. Ignatius din Londra, unde domnea un regim foarte sever. După moartea tatălui său a abandonat colegiul pentru a studia inginerie şi navigaţie. După absolvire a început să lucreze la Compania Telegrafică Hanley. În 1920 făcea afişele diverselor filme mute ce erau vizionate în Famous Players Lasky. Această muncă ocazională a pus stăpânire pe el puţin câte puţin şi tânărul Hitchcock a început să fie pasionat de lumea cinematografiei şi să participe ca monteur, regizor artistic şi scenarist în filmele lui: Donald Crisp şi Hugh Ford. În această companie a cunoscut-o pe Alma Reville care muncea ca monteuză şi cu care s-a căsătorit în 1926. Alma a fost regizor secund şi scenaristă la numeroase filme ale soţului său. Hitchcock a lucrat trei ani ca regizor secund al lui Graham Cutts. În 1923, începe filmarea la scurtmetrajul Number 13. Posibilitatea unui lungmetraj apare abia după ce a fost în München. Aici regizează primul său film, The Pleasure Garden, o producţie germano-britanică, foarte populară. Imediat după aceea, regizorul londonez va face şi primul film cu sonor din Anglia, Şantajul, în 1929. În timpul filmărilor a primit vizita surpriză a alteţei regale, Isabel, ducesa de York, care va fi mama actualei regine. Cu oameni puţini în jur, Hitchcock s-a transformat într-un geniu al unei cinematografii discrete, cum era cinematografia engleză. Filme ca: Murder 1930, The Man Who Knew Too Much 1934 şi în special The 39 Steps 1935 l-au transformat într-o emblemă internaţională a noului cinematograf britanic. Pe 22 august 1937 a vizitat cu familia sa New York-ul şi a reuşit să stabilească o întâlnire cu David O. Selznick, producătorul filmului Pe aripile vântului, la data de 14 iulie 1938. Condiţiile de producţie l-au convins pe Hitchcock să se mute cu familia în Statele Unite ale Americii din 1939. Şi-a început cariera în  Statele Unite ale Americii prin adaptarea romanului Rebecca de Daphne Du Maurier în 1940. Acest film a obţinut unsprezece nominalizări la Premiile Oscar, dar John Ford a câştigat în acel an pentru cel mai bun regizor. În 1944 creează propria sa casă de producţie împreună cu Sidney Berstein: Transatlantic Pictures. În acelaşi an începe să lucreze cu Ingrid Bergman, prima blondă de care era fascinat. A regizat Notorius 1946, care îl avea în distribuţie pe Cary Grant. Ingrid Bergman şi Gregory Peck au fost protagoniştii filmului Spellbound (1945). În 1948, Ingrid Bergman deja începuse să lucreze şi cu Roberto Rossellini. Aceasta a fost o mare lovitură pentru Hitchcock, dar nu a întârziat să-şi arate recunoştinţa pentru o nouă muză, Grace Kelly, pe care a distribuit-o în Rear Window şi în To catch a thief, unde juca împreună cu Cary Grant. În 1958 a primit Globul de Aur pentru cel mai bun serial. Din nefericire, în acelaşi an, soţia sa, Alma, a fost diagnosticată cu cancer. În 1959, Hitchcock a filmat unul dintre cele mai bune filme ale sale, North by Northwest, cu Cary Grant şi Eva Marie Saint. În 1960 a lucrat la Psycho (1960), cu Anthony Perkins şi Janet Leigh, unul dintre cele mai mari succese din cariera sa, care conţine o scenă care a impresionat şi influenţat istoria celei de-a 7 arte, asasinarea protagonistei la duş, la jumătatea filmului. În 1963, a fost lansat  The Birds cu Tippi Hedren şi Rod Taylor, artista convertindu-se în noua muză blondă a maestrului. La foarte scurt timp, a turnat Marnie (unde Tippi Hedren a jucat alături de Sean Connery). Între 1966 şi 1969, criticii s-au năpustit asupra lui pentru Torn Curtain (1966) cu Paul Newman şi Julie Andrews şi Topaz (1969) cu Frederick Stafford şi Claude Jade. Se impunea schimbarea stilului. În Frenzy (1972) întâlnim tehnici cinematografice de o actualitate surprinzătoare. În 1968 a primit un Oscar onorific, Premiul în Memoria lui Irving Thalberg pentru întreaga sa cariera în cadrul ceremoniei Premiilor Academiei. În ciuda faptului că nu a primit niciun premiu Oscar în competiţie, întotdeauna a fost şi va fi considerat maestrul suspansului. În 1976, Hitchcock a regizat Family Plot cu Karen Black şi Bruce Dern. În 1979, American Film Institute îi decernează premiul pentru munca sa. În acelaşi an, Regina Angliei îi decernează titlul de Sir. Un an mai târziu, la 29 aprilie 1980, moare în casa sa din Los Angeles, la vârsta de 80 de ani.

Surse: ro.wikipedia.org;  www.biography.com; www.cinemagia.ro; www.filmsindex.com; 

Aniversari culturale 2.07.2014 (Emil Garleanu)

2.07.1914 S-a stins din viaţă, la Câmpulung-Muscel, EMIL GÂRLEANU – scriitor român

100 ani de la moartea scriitorului român

Emil Gârleanu s-a născut pe 5 ianuarie 1878 la Iaşi, ca fiu al locotenent-colonelului Emanoil Gârleanu şi al primei sale soţii, grecoaica Pulheria Antipa. Tatăl făcea parte dintr-o familie de răzeşi din Gârleni, judeţul Bacău. După despărţirea părinţilor, Emil este îngrijit de mătuşile Anastasiade. Urmează şcoala primară şi gimnaziul în Iaşi. Termină tot aici, în 1900, Şcoala de infanterie şi cavalerie cu gradul de subcocotenent şi este repartizat în Regimentul 13 Ştefan cel Mare. Pasionat în acelaşi timp şi de beletristică, Emil Gârleanu îşi  face debutul în literatură în anul 1900, publicând în revista Arhiva din Iaşi schiţa "Dragul mamei" şi poezia "Iubitei", sub pseudonimul Emilgar. Înfiinţeaza în anul 1904 revista "Făt-Frumos", colaborând apoi cu reviste precum Convorbiri critice, Sămănătorul, în care publică o bună parte din scrierile sale. Scriitorul publică primul său volum de proză "Bătrânii" în anul 1905. Un an mai târziu se stabileşte la Bucureşti, devenind redactor la "Neamul Românesc", revistă condusă de Nicolae Iorga. În aceeaşi perioadă se căsătoreşte cu Marilena Voinescu. Volumul de schiţe şi povestiri "Din lumea celor care nu cuvântă" este cea mai cunoscută opera a lui Emil Gârleanu, publicată în anul 1910, urmată de o altă scriere la fel de importantă, "Nucul lui Odobac", apărută în acelaşi an.  Alte volume semnate de scriitor: Cea dintâi durere (1907), Schiţe din război (1908), etc. Postum îi mai apar câteva volume, printre care Visul lui Pilat (1915), O lacrimă pe-o geană (1915), Privelişti din ţară (1915) şi Culegătorul de rouă (1919). Emil Gârleanu s-a afirmat ca regizor şi ca scenarist. Regizează în anul 1914 filmul "Cetatea Neamţului" şi scrie scenariul pentru filmul "Dragoste la mănăstire". În anul 1911 este ales preşedinte al Societăţii Scriitorilor din România, şi director al Teatrului Naţional din Craiova. Emil Gârleanu se stinge din viaţă la 2 iulie 1914, la Câmpulung-Muscel. 

Surse: Emil Gârleanu, Domnica Filimon-Stoicescu, Bucureşti, 1968; ro.wikipedia.org; www.autorii.com; www.artline.ro;

Aniversari culturale 9.04.2014 (Francisc Munteanu)

9.04.1924  S-a născut la Veţel, Hunedoara, FRANCISC MUNTEANU  – scriitor, scenarist şi regizor român

90 ani de la naşterea scriitorului, scenaristului şi regizorului român

Francisc Munteanu s-a născut pe 09 aprilie 1924, în comuna Veţel, judeţul Hunedoara. A făcut gimnaziul în Timişoara şi Orşova. Copil sărac, în anii războiului a lucrat ca muncitor, ucenic la un pictor, chiar lăcătuş, pentru a-şi câştiga existenţa în Arad. În 1943 era elev torpilor pe un submarin în Oceanul Atlantic. Avea talent la scris şi la terminarea războiului a început să publice. Mai întâi a publicat în reviste arădene proză scurtă. Era prieten cu Titus Popovici şi împreună au strâns poveştirile şi schiţele într-un volum apărut în 1951 şi numit ,,Mecanicul şi alţi oameni de azi’’. În 1945 îl găsim angajat la cinematograful Savoy din Arad. Mar târziu a plecat la Bucureşti şi în 1950 se juca pe scena Teatrului Naţional din capitală  piesa ,,Sabotaj’’ scrisă de Francisc Munteanu. A scris romane inspirate din evenimentele petrecute în anii celui de-al doilea război mondial şi din viaţa contemporană, cărţi pentru copii. Dintre nuvelele scrise de Francisc Munteanu amintim: Lenţa, Ciocârlia, Hotel Tristeţe, Cerul începe la etajul trei, s.a. Romane publicate: ,,A venit un om’’, ,,Barajul’’, ,,Dacă toţi copacii ar fi la fel’’, ,,Dincolo de ziduri’’, ,,Patru zile fierbinţi’’, ,,Profesorul de muzică’’, Scrisori din Calea Lactee’’, Sonata în re major’’, ,,Strada semaforului’’, ,,Statuile nu râd niciodată’’, etc. Cu romanul ,,În oraşul de pe Mureş’’ a obţinut Premiul de stat, în 1955. Ca scenarist a debutat în 1959: filmul „Valurile Dunării” în regia lui Liviu Ciulei, a avut scenariul scris de Francisc Munteanu.Tot el era şi regizor secund. Acest film a obţinut Marele Premiu la Festivalul Internaţional de la Karlovy Vary în anul 1961, au urmat ,,Căsătorie cu repetiţie’’, ,,Buletin de Bucureşti’’, etc. Apoi a început să regizeze el însuşi scenariile, în filme ca ,,La vârsta dragostei”, ,,La patru paşi de infinit”, ,,Dincolo de barieră”, ,,Tunelul”, “Cântecele mării”, “Pistruiatul”, “Roşcovanul”, “Vara sentimentală” sau ,,Duminica în familie”. A ştiut să vadă în oameni licărirea talentului şi este cel care l-a descoperit pe Costel Băloiu, cel care a jucat rolul Pistruiatul. A fost director general al teatrelor, vicepreşedinte al Asociaţiei Cineaştilor din România. A fost exclus în tinereţe pentru o vreme din Partidul Comunist, împreună cu Titus Popovici, sub învinuirea că ar fi încercat să ”saboteze” un ministru. A murit pe 13 aprilie 1993, la Bucureşti şi a fost incinerat.

Surse: ro.wikipedia.org;  biografii.famouswhy.ro; www.cinemagia.ro; 

Aniversari culturale 5.12.11(Walt Disney)

05.12.1901 S-a născut, la Chicago, Ilinois  WALT DISNEY – regizor american

110 ani de la naşterea regizorului american

Walt Disney, pe numele său adevărat Walter Elias Disney, s-a născut pe 5 decembrie 1901, în oraşul american Chicago. Imediat după naşterea lui, familia se mută într-un orăşel din statul Missouri, loc unde micul Walt îşi va petrece cei mai frumoşi ani ai copilăriei. La numai şapte ani Walt vindea schiţe şi desene vecinilor. Ajutorul şi incurajările au venit din partea mamei şi a fratelui mai mare, Roy. În această perioadă, Walt învaţă să iubească natura şi animalele. În liceu, Walt Disney prinde şi gustul actoriei, distrându-şi colegii prin imitarea eroului sau favorit, Charlie Chaplin. Noaptea juca diverse roluri în piese comice pe scena unui mic teatru din oraş. În 1918, cererea sa de înrolare în armată este respinsă, pentru ca avea doar 16 ani, aşa că se angajează şofer pe ambulanţă în cadrul Crucii Roşii, plecând pentru câţiva ani în Franţa. Întors din Franţa, creează primul său film de animaţie, despre o fată şi aventurile sale într-o lume a desenelor animate - Alice. Deoarece succesul întarzie să apară în Kansas City - oraşul în care începuse o mică afacere - Walt pleacă la Hollywood, unde îşi deschide un atelier de desen. În scurt timp primeşte o comandă pentru a produce un film de lung-metraj Alice în Ţara Desenelor.  În 1928, Walt Disney îi dă viaţă lui Mickey Mouse. Primul film în care apare Mickey se numeşte Nebunii cu avionul. Debutul pe ecran şi-l face în desenul Vasul cu aburi Willie, primul film de animaţie în care sunetul se sincroniză cu mişcarea buzelor personajelor. Căutând perfecţiunea în domeniul artei, Walt creează celebra companie Tehnicolor, în cadrul căreia produce primele desene animate color Silly Symphonies Cartoon Features. În 1932, filmuleţul Flori şi copaci îi aduce primul dintre multele premii ale Academiei Americane de Film. În 1937 apare şi primul film de animaţie Moara cea veche, în care s-au folosit tehnici speciale cu mai multe camere de filmare.  În acelaşi an - pe 21 decembrie - are loc premiera filmului de animaţie Albă-ca-Zăpada şi cei Şapte Pitici. Spre finalul anului 1940 se termină construcţia noului studio Disney, în care urmau să lucreze mai mult de 1000 de oameni artişti, animatori, scenarişti şi tehnicieni. Aici Disney realizează celebrele filme clasice de animaţie Pinocchio, Elefantul Dumbo, Bambi sau Fantasia.  După război, în 1945, Disney lansează primul film animat Cei trei călăreţi în care personajele desenate sunt combinate cu oameni adevăraţi, urmat imediat de apariţia desenului muzical Mary Poppins. Atenţia lui Walt Disney s-a îndreptat şi asupra educaţiei copiilor. Prin filmele create Deşertul viu, Preeria pe cale de dispariţie, Leul african sau Sălbăticia albă le-a făcut cunoştinţă copiilor cu viaţa animalelor, cu natura şi cu conservarea mediului înconjurător. În 1955 se deschide Parcul Disneyland. În numai zece ani, numărul celor care văzuseră parcul depăşeşte 200 de milioane de oameni. În 1965, prin programul de îmbunătăţire a vieţii din oraşe, Disney creează un al doilea parc, celebrul Disney World. Mult mai mare decât primul, acesta adăpostea un nou parc de amuzament, o staţiune turistică cu un hotel şi un motel, precum şi un prototip al Oraşului de mâine. În 1961, Disney pune bazele Institutului Californian de Artă, un colegiu în care urmau să studieze toţi copiii pasionaţi de artă. Aceasta a fost una dintre marile realizări în domeniul artei, proiectele lui Disney fiind continuate şi după moartea acestuia. Fiicele sale Diane şi Sharon au condus şi terminat lucrările staţiunii turistice Walt Disney World şi a parcului Tărâmul Magic, deschise publicului în 1971, pentru ca în 1989 să se deschidă Parcul Studiourilor Disney. Walt Disney  se stinge din viaţă pe 15 decembrie 1966, la Los Angeles, California, SUA.

 

 

 

 

 

Surse: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.lumea-copiilor.ro; www.disneycenter.com;

Aniversari culturale 22.06.11(Billy Wilder)

22.06.1906 S-a născut, la Sucha, Austro-Ungaria BILLY WILDER – regizor american

105 ani de la naşterea regizorului american

Billy Wilder s-a născut pe 22 iunie 1906 în Sucha, Austro-Ungaria, numele său real fiind Samuel Wilder. După ce a studiat dreptul, a lucrat ca ziarist, iar apoi a fost corespondentul unei importante publicaţii în Berlin. În 1929 a început să lucreze ca scenarist, alături de regizorul Robert Siodmack. Munca sa a fost foarte apreciată de industria de film germană, dar în 1933, când Hitler a câştigat puterea a fost nevoit să emigreze, el fiind evreu la origine. S-a oprit în Franţa, unde în 1934 a debutat ca regizor alături de Alexander Esway la filmul Mauvaise Graine. A plecat în SUA la scurt timp,  oprindu-se la Hollywood. În 1934 a adaptat Music in the Air, un musical regizat de Joe May, cu Gloria Swanson. A lucrat la multe filme, incluzând aici şi The Lottery Lover (1935) şi Champagne Waltz (1937), iar în 1938 a făcut echipă cu Charles Brackett la That Certain Age. Colaborarea dintre cei doi a continuat cu succes la The Midnight (1939), Ninotchka şi în 1941 Ball of Fire. Se stinge din viaţă pe 28 martie 2002, de pneumonie, în vârstă de 95 de ani, la Beverly Hills, California, este înmormântat în Westwood Village Memorial Park Cemetery. Filmografie: Buddy Buddy (1982), Fedora (1978), The Front Page (1974), Avanti! (1972), The Private Life of Sherlock Holmes (1970), The Fortune Cookie (1966), Kiss Me, Stupid (1964), Irma la Douce (1963), One, Two, Three (1961), The Apartment (1960), Some Like It Hot (1959), Love in the Afternoon (1957), The Spirit of St. Louis (1957), Witness for the Prosecution (1957), The Seven Year Itch (1955), Sabrina (1954), Stalag 17 (1953), Ace in the Hole (1951) si Sunset Boulevard (1950).

Surse: www.ro.wikipedia.org; actori.acasa.ro; easyquestion.net;

Aniversari culturale 24.11(Carlo Collodi, Victor Iliu, Alexandru Macedonski, Freddie Mercury)

24.11.1473  Ştefan cel Mare cucereşte Cetatea Dâmboviţei (Bucureştilor)

24.11.1826 S-a născut, la Florenţa, Italia CARLO COLLODI - scriitor şi ziarist italian, autor al unor unor cărţi didactice pentru copii.

 

Carlo Collodi este pseudonimul lui Carlo Lorenzini. Este un prozator italian care înainte de a deveni celebru autor de operă pentru copii a lucrat în ziaristică şi a scris câteva comedii şi romane. După 1875 se dedică literaturii pentru copii. În 1876 scrie cartea Giannettino iar acest personaj apare în mai multe povestiri. Din anul 1881 Carlo Collodi publică, timp de trei ani, în “Ziarul copiilor” – Povestea unei marionete. În anul 1883 publică celebrul volum “Le aventure di Pinocchio” – Aventurile lui Pinocchio, o carte care se adresează copiilor de toate vârstele. Succesul de care s-a bucurat apariţia acestei poveşti dedicate copiilor a făcut să fie publicată în multe ediţii şi să fie tradusă în mai toate limbile pământului.

24.11.1879  Italia a recunoscut independenţa României. S-au stabilit relaţiile diplomatice dintre cele doua state (24 noembrie/6 decembrie)

24.11.1912 S-a născut, la Râul Sadului, Sibiu VICTOR ILIU - regizor român.

A absolvit Academia Comercială, Bucureşti. Din 1936 se remarcă în publicistică, inclusiv în publicistica cinematografică. Este asistent operator şi de regie la ONC din 1941, iar între anii 1944 – 1948 ocupă pe rând funcţiile de consilier tehnic, redactor şi regizor al jurnalului de actualităţi. Stagiu de specializare la Moscova cu Serghei Eisenstein marele regizor rus. Între 1948 – 1949 realizeaza filmele documentare Anul 1948, Scrisoarea lui Ion Marin către Scânteia.  În 1950 îl regăsim director şi profesor de regie la Institutul de Artă Cinematografică. Redactor şef al revistei Cinema 1963. Director artistic al Studioului Bucureşti 1966 – 1967. Prezenţă culturală activă în viaţa cinematografică a anilor 50 – 60. Pune bazele industriei cinematografice romaneşti, şi îşi aduce o contribuţie esenţială la formarea şi afirmarea unor personalităţi artisitice de marcă, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Ion Popescu-Gopo. Se stinge din viaţă în 4 septembrie 1968.  Premii : Karlovy Vary 1952 (În sat la noi); Karlovy Vary 1953 (Mitrea Cocor); Mamaia 1964 (Comoara din Vadul Vechi).

24.11.1920 A decedat, la Bucureşti ALEXANDRU MACEDONSKI - poet şi prozator, dramaturg, şef de cenaclu literar, publicist român.

Cu prilejul comemorării a 90 de ani de la trecerea în nefiinţă, la sediul bibliotecii am organizat o expoziţie de carte.

Născut la Bucureşti în mahalaua "Precupeţii-Noi", la 14 martie 1854, cea mai mare parte a copilăriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatălui Adâncata-Pometeşti, pe valea Amaradiei, în judeţul Dolj. În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a păşit pragul celei mai vechi (şi mai importante, pe atunci) şcoli primare a Craiovei din epoca sa, şcoala de la biserica Obedeanu. După absolvirea cursurilor şcolii primare, viitorul poet este înscris, în septembrie 1865, în prima clasă a Colegiului din Craiova. Plecat după absolvirea clasei a IV-a gimnazială, la numai 16 ani, în străinătate, colindă de unul singur Austria, Italia, Elveţia, apoi din nou Italia, pentru a se stabili, în 1872, la Bucureşti. Poezia lui Macedonski este eclectică, are elemente împrumutate de la parnasianism, simbolism, sau romantism. Până în 1890 Macedonski scrie poeme ample, de faptură romantică, cu versuri lungi, şi cu un pronunţat caracter satiric, scrie ciclul Nopţilor, caracterizat şi printr-un abundent retorism romantic, inspirat din volumul Nopţile al poetului romantic francez Alfred de Musset. După 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de esenţializare. Macedonski e unul dintre puţinii noştri autori de rondel. Spre sfârşitul vieţii a scris celebrele cicluri: Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vânturi, Rondelurile rozelor, Rondelurile Senei şi Rondelurile de porţelan. Cele cinci cicluri au fost publicate în volumul postum Poema Rondelurilor (1927). A publicat un volum de versuri în limba franceză intitulat Bronzes. Macedonski este şi fondatorul revistei şi cenaclului Literatorul, o grupare formată în 1880 ca reacţie a influenţei germane a grupării Junimea.  În septembrie 1920 este țintuit definitiv la pat având un consult medical excesiv. La 24 noiembrie poetul moare inhalând parfum de trandafiri, cerut cu aviditate. Este înmormântat la Cimitirul Bellu. A fost ales ca membru post-mortem al Academiei Române (în 2006).

24.11.1991 A decedat, la Kensington FREDDIE MERCURY - muzician, compozitor şi textier britanic

 

Freddie Mercury pe numele său adevărat Farrokh Bulsara, s-a născut pe insula africană Zanzibar, la acea vreme colonie britanică, acum o parte din Tanzania. Este cunoscut ca lider al formaţiei britanice de muzică rock Queen.