Aniversari culturale 26.08.2015 (Maica Tereza)

26.08.1910  S-a născut la Skopje  MAICA TEREZA  –  călugăriţă catolică

105 ani de la naşterea călugăriţei catolice

Maica Tereza de Calcutta, pe numele de botez Agnes Gonxha Bojaxhiu, s-a născut la 26 august 1910, la Skopje, oraş aflat la vremea aceea sub ocupaţie otomană, în prezent capitala Macedoniei. Părinţii săi, de origine albaneză, erau devotaţi bisericii catolice şi implicaţi în toate acţiunile acesteia. Pe când avea doar 8 ani, tatăl său a murit, iar ea s-a apropiat foarte mult de mamă, o persoană foarte pioasă şi plină de compasiune faţă de semenii săi, care i-a insuflat fiicei sale spiritul carităţii. La vârsta de 12 ani a simţit prima chemare către viaţa religioasă, iar şase ani mai târziu, la 18 ani, în 1928, a plecat la Rathfamham, lângă Dublin, la călugăriţele irlandeze de Loretho, unde a învăţat limba engleză. Acolo a primit numele Sora Maria Tereza, după Sfânta Tereza din Lisieux. Un an mai târziu, în 1929, a părăsit Irlanda şi s-a oprit în India, la Darjeeling, unde, în 1931, a depus primul jurământ de credinţă. A fost trimisă apoi la Calcutta, unde a predat la Liceul de Fete ''Sfânta Maria'', condus de călugăriţele de Loretho şi în care studiau fete din familii sărace. În această perioadă, a învăţat bengaleza şi hindi. La 24 mai 1937, a depus jurământul final de credinţă, numindu-se, de acum înainte, Maica Tereza. A continuat să predea la Liceul ''Sfânta Maria'', iar în 1944 a fost numită directoare a acestuia. Doi ani mai târziu, la 10 septembrie 1946, pe când se afla într-un tren care urma să o ducă la Darjeeling pentru un popas spiritual de câteva zile, are revelaţia ''celei de a doua chemări a Domnului''. A auzit vocea Domnului Iisus Hristos, rugând-o să-şi dedice viaţa celor mai săraci dintre cei săraci, celor bolnavi şi nevoiaşi. Cum deja depusese jurământul final de credinţă, nu a putut părăsi mânăstirea fără o permisiune oficială. În 1948 primeşte, din partea arhiepiscopului de Calcutta şi a Vaticanului, acceptul oficial de a propovădui iubirea pentru aproapele din afara Ordinului. Din acel moment, Maica Tereza şi-a dezbrăcat hainele de călugăriţă, adoptând îmbrăcămintea săracilor bengalezi: un sari de culoare albă, cu o bordură albastră. După şase luni de pregătire medicală, s-a îndreptat către periferia oraşului, neavând alt scop decât acela de a-i ajuta ''pe cei nedoriţi, pe cei neiubiţi şi pe cei neîngrijiţi''. Mesajul ei era cât se poate de simplu: "cei săraci trebuie să ştie că-i iubim". Prin eforturile Maicii Tereza, milioane de bolnavi şi muribunzi au primit adăpost şi au fost trataţi în dispensare mobile sau în clinici specializate şi sute de mii de copii abandonaţi au fost îngrijiţi şi daţi spre adopţie. În octombrie 1950, a întemeiat, sub numele de Misionarele Carității, o nouă congregaţie religioasă în Arhidioceza Calcuttei. În anul 1952 a fost deschis Nirmal Hriday, un cămin din Kalighat, unde şi-au găsit adăpost 60.000 de bătrâni nevoiaşi, în 1955 — orfelinatul Shishu Bhawan, iar în 1964 — colonia de leproşi din apropiere de Calcutta. În decursul anilor, au mai fost înfiinţate o clinică pentru bolnavii de tuberculoză, o maternitate, un cămin pentru mamele necăsătorite şi numeroase şcoli. În 1965, a deschis primul cămin în afara Indiei, în Venezuela. La New York a deschis un sanatoriu pentru cei infectaţi cu HIV/SIDA. A călătorit şi la Beirut, unde a îngrijit atât copiii creştini, cât şi pe cei musulmani. În 1991, a deschis un cămin la Tirana. A fost prezentă şi în România, în 1990, cu ocazia deschiderii, la Bacău, a Casei ''Misionarelor Carităţii'', precum şi în 1992. În 1995 susţinea financiar, din donaţii publice, 534 de cămine în 115 ţări, iar în 1997, congregaţia număra 4.000 de surori în 610 fundaţii din 123 de ţări. Maica Tereza a primit numeroase premii pentru acţiunile de caritate săvârşite pentru semenii săi din întreaga lume, indiferent de religia acestora. Cea mai prestigioasă distincţie, însă, este Premiul Nobel pentru Pace, acordat în octombrie 1979, pentru o viaţă închinată semenilor din lumea întreagă, pentru ajutorul acordat săracilor, pentru alinarea suferinţelor celor bolnavi, pentru îngrijirea copiilor, într-un cuvânt — pentru întreaga sa operă de caritate. După decernarea premiului, Maica Tereza a întreprins o serie de vizite în SUA, Uniunea Sovietică, RFG, RDG, Albania şi China. La 5 septembrie 1997, inima Maicii Tereza a încetat să mai bată. A fost înmormântată în sediul central al congregaţiei Misionarele Carităţii de pe Lower Circular Road din Calcutta. La ceremonia religioasă au participat 400 de demnitari din 23 de ţări ale lumii.

Surse: ro.wikipedia.org;  www.calendarcatolic.ro; www.agerpres.ro;

Aniversari culturale 21.12(Petru Movila, Heinrich Boll, Stela Popescu)

21.12.1596 Se naşte, la Suceava PETRU MOVILĂ – teolog şi om de cultură român, mitropolit al Kievului

Petru Movilă s-a născut la Suceava, în anul 1596, ca fiu al lui Simion Movilă. După moartea tatălui său, tânărul fiu de domnitor va pribegi, împreună cu mama şi cu fraţii săi în Ţara Românească, după care se vor aşeza definitiv în Polonia. Învăţătura şi-o va începe în casa părintească, apoi o va continua la vestita şcoală a „Frăţiei” ortodoxe din Kiev şi la Academia Zamoiska din Zemosč, unde va învăţa limbile latină, greacă, slavonă şi polonă, la care se adăugau şi celelalte discipline studiate: gramatica, poetica, retorica, dialectica, teologia. Potrivit obiceiului nobililor polonezi, a trebuit să înveţe şi mânuirea armelor, luând parte şi la două lupte ale polonilor împotriva turcilor, la Ţuţora şi Hotin. După o păstorire de 13 ani, mitropolitul Petru Movilă a trecut la cele veşnice, în ziua de 1 ianuarie 1647, fiind îngropat în biserica cea mare a mânăstirii Pecerska. prin testamentul său, averea sa fost lăsată Colegiului de la Kiev şi catedralei Sfintei Sofia şi mânăstirii Pecerska, pentru refacerea lor şi pentru azilul de bătrâni. În anul 1995, pe data de 27 iulie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Ucraina a trecut în rândul sfinţilor pe marele ierarh român, ca dată de prăznuire fiind stabilită ziua de 31 decembrie.

21.12.1917 Se naşte, la Cologne (Köln), German Empire HEINRICH BÖLL – scriitor german

Heinrich Theodor Böll este cel de-al doilea scriitor german, după Thomas Mann, distins cu Premiul Nobel pentru Literatură (1972). Membru al Grupului 47 şi profund implicat în viaţa publică din Germania postbelică, Boll şi-a asumat, alaturi de Gunter Grass, rolul de conştiinţă a generaţiei sale. Cărţile lui, traduse în peste treizeci de limbi, vorbesc despre vina tragică a poporului german, rănile încă nevindecate şi necesitatea de a privi în faţă un trecut întunecat şi dureros. Dintre scrierile sale, amintim: Fotografie de grup cu doamna, Casa văduvelor, Destinul unei ceşti fără toartă, Unde ai fost, Adame?, Opiniile unui clovn (2007), Partida de biliard de la ora nouă şi jumătate (2008) şi Onoarea pierdută a Katarinei Blum (2009). Se stinge din viaţă la 67 de ani pe 16 iulie 1985.

21.12.1935 Se naşte, la Bălţi, Basarabia STELA POPESCU – actriţă româncă de teatru şi film

Stela Popescu actriţă de comedie, s-a născut la data de 21 decembrie 1935 într-un târguşor cu foarte mulţi evrei, datorită cărora avea o viaţă comercială foarte bogată. Mama sa purta pe vremea aceea sandale nemţeşti şi se îmbraca în mătase naturală. Amintirile sale din copilarie erau romantice, chiar dacă lucrurile acolo s-au petrecut dramatic. În memoria sa, Orheiul a rămas un colt de rai, o frumuseţe plină de flori, unde îşi aminteşte aevea o curte minunată cu un păr care facea pere cât un "cap de copil". Părinţii săi erau amândoi învăţători.