Aniversari culturale 1.10.2013 Vasile Demetrius

1.10.1878 S-a născut, la Braşov, VASILE DEMETRIUS – scriitor român

135 ani de la naşterea scriitorului român

Vasile Demetrius, pseudonimul lui Vasile Dumitrescu, s-a născut pe 1 octombrie 1878 la Scheii Braşovului. Este fiul Elisabetei şi al lui Du­mitru Ogea, sobar. Demetrius a început şcoala la Bucureşti, unde a fost înmatriculat cu numele de familie Dumitrescu. Starea mate­rială precară a părinţilor l-a împiedicat să urmeze mai mult de patru clase primare şi l-a silit să practice felurite îndeletniciri: ajutor de librar, muncitor la o ţesătorie, la o fabrică de zahăr, corector de ziar, învăţător suplinitor, administrator de moşie, funcţionar la Ministerul Domeniilor. Versurile lui Demetrius au fost strânse într-un prim volum în 1901. Au urmat Trepte rupte-1906, Sonete-1914, Canarul mizantro­pului-1916, Fecioarele-1925 şi Cocorii-1942. Demetrius a fost şi un nuvelist spornic, a început cu volumul Puterea farmecelor şi alte nuvele-1913. Cântăreaţa-1916 este o carte care a obţinut un premiu academic. Şcoala profesională „Arhiereul Gherasim"-1916, Dragoste neîmpărtăşită-1919, Strigoiul-1920, Pentru părerea lumii-1921, Vagabondul-1922, Norocul cucoanei Frosa-1926 cuprind numeroase alte nuvele. Demetrius a scris şi romane ca Tinereţea Casandrei-1913, Păcatul rabinului-1920, Oraşul bucuriei-1920, Domnul colonel-1920, Domnul deputat-1921, Vieţi zdrobite-1926, în Monahul Damian-1928 încearcă să realizeze o frescă de tip realist a societăţii. Demetrius a făcut numeroase traduceri din Balzac, Dickens, Blasco Ibanez, Merejkovski, Shakespeare, Stendhal etc. Căsătorit cu Antigona Rabinovici, a avut o fiică, Lucia Demetrius, scriitoare. S-a stins din viaţă pe 15 martie 1942 la Bucureşti.

Surse:  Domnul Deputat, Vasile Demetrius, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1957; ro.wikipedia.org; www.crispedia.ro; 

Aniversări culturale 30.09.2013 DEM RĂDULESCU

30.09.1931 S-a născut, la Râmnicu Vâlcea, DEM RĂDULESCU – actor român

Celebrul actor şi scenarist de comedie Dem Rădulescu, pe numele său real Dumitru R. Rădulescu, s-a născut la data de 30 septembrie 1931 într-o familie de negustori din oraşul Râmnicu Vâlcea. După ce a terminat liceul "Alexandru Lahovari" la Râmnicu Vâlcea, „Bibanul” cum era poreclit de colegii de liceu a trebuit să aleagă între sportul de performanţă şi actorie, unde evident a ales actorie. A debutat ca amator la vârsta de 17 ani, într-un bal organizat de fanfara gării din Râmnicu Vâlcea. În anul 1954 a absolvit cursurile, Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, beneficiind de bursă pe toată perioada studiilor. A debutat în acelaşi an la Teatrul Naţional din Bucureşti, căruia i-a rămas fidel toata viaţa. În 1956 a câştigat premiul I pentru interpretare cu piesa "Steaguri pe turnuri" la un concurs pentru tineri actori şi a fost remarcat de Sică Alexandrescu. A jucat în nenumărate roluri de actorie, îndeosebi în piesele lui I.L. Caragiale. A jucat în peste 50 de filme "Veronica" "Telegrame", "Un surâs în plină vară" , "Şapte băieţi şi o ştrengăriţă", seria "B.D.", "Astă seară dansăm în familie", "Un Saltimbanc la Polul Nord", serialul TV "Fram", "A doua cădere a Constantinopolului", " Secretul lui Bachus ", " Titanic vals", " Cucoana Chiriţa ", " Eu, tu şi Ovidiu", "Primăvara bobocilor". A avut o carieră în box, evoluând la categoria mijlocie. Prin rolurile pe care le-a interpretat, a devenit în scurtă vreme unul dintre cei mai populari actori, iubit de publicul larg de toate vârstele şi categoriile. Umorul său natural, cizelat prin studiu, a devenit marca inconfundabilă a personalităţii sale. Graţie talentului sau pedagogic şi a bogatei sale experienţe creatoare în activitatea didactică, a contribuit la formarea a zeci de tineri actori valoroşi ca profesor la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. S-a stins din viaţă la vârsta de 69 de ani pe data de 10 septembrie 2000 la Bucureşti. 

Surse:  ro.wikipedia.org; www.cinemagia.ro; www.cinemax.ro; 

Aniversări culturale 13.06.13(Ziua Eroilor şi Înălţarea Domnului)

13.06.2013 ZIUA EROILOR şi ÎNĂLŢAREA DOMNULUI

Astăzi locuitorii comunei I.C. Brătianu împreună cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale dl. Viorel Chiriţă – primarul comunei I.C. Brătianu, d-na Crăciun Mariana – referent cultural la Căminul Cultural şi d-ra Elena Ţopa – bibliotecar la Biblioteca publică “Nicolae Iorga”, care au depus o coroană de flori în culorile tricolorului, şi-au cinstit eroii în jurul monumentului eroilor din curtea Bisericii “Sf. Nicolae”, reprezentată de preotul Oltean Silviu Andrei, care împreună cu preotul Sava Nicolae au săvârşit slujba de pomenire pentru cei care s-au jertfit pentru apărarea poporului român.

Înălţarea Domnului este prăznuită la 40 de zile de la Înviere şi este una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii.

În acea zi de Joi din săptămâna a VI-a de după Paşti, Iisus Înviat li s-a arătat din nou în trup ucenicilor şi Maicii Sale, i-a luat cu El în afara Ierusalimului şi i-a dus pe Muntele Măslinilor.

Acolo, i-a anunţat că vor fi "îmbrăcaţi cu putere de sus" anunţând astfel Pogorârea Duhului Sfânt, peste 10 zile şi i-a îndemnat să se împrăştie în toate colţurile lumii pentru a propovădui. În timp ce le spunea aceste vorbe de rămas bun, Iisus i-a binecuvântat şi a început să se ridice uşor de la pământ, până a fost acoperit de un nor.

La 2 mai 1995, Parlamentul României a adoptat o lege conform căreia ziua Înălţării Domnului a fost declarată ”Ziua Eroilor”, pentru a omagia jertfa celor căzuţi în luptă pentru libertate şi independenţa poporului român.

Ziua Înălţării Domnului a fost desemnată Zi a Eroilor şi Sărbătoare Naţională Bisericească, prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, în care să fie prăznuiţi toţi Eroii neamului românesc "din toate timpurile şi din toate locurile, căzuţi pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea noastră", aşa cum sunt ei pomeniţi în slujbe. Totodată, legea din 2003 privind regimul monumentelor şi operelor comemorative de război a proclamat sărbătoarea Înălţării Domnului drept Sărbătoare Naţională a poporului român.

În ziua aceasta, creştinii se salută cu "Hristos S-a Înălţat!" - "Adevărat S-a Înălţat!", se înroşesc şi se ciocnesc ouă. De altfel, se pregătesc bucate ca de Paşti, din care e bine să se împartă şi săracilor, pentru sufletele morţilor noştri, dar şi ale eroilor neamului.