11.02.2014 GRIPA ŞI PREVENIREA EI
EXPOZIŢIE DE CARTE
Cel mai frecvent, gripa debutează în luna octombrie, atinge un maximum în
luna decembrie şi se încheie abia în luna mai, ceea ce arată că timp de 6 luni
oamenii sunt expuşi la riscul de a contracta o formă de gripă, uşoară sau
agravantă. Transmiterea gripei se realizează, de la persoane bolnave, prin
picăturile de salivă emise odată cu tusea, strănut sau vorbire, punând în
pericol viaţa celor din jur, mai ales la copii, bolnavi cu afecţiuni cronice,
persoane slăbite şi în vârstă de peste 65 de ani, cu carenţe vitaminice acute
şi cu sistemul imunitar scăzut. După o incubaţie de câteva ore sau 1-4 zile,
apar brusc simptomele caracteristice: tuse uscată, iritantă, strănut, febră
mare (39-400C), guturai, scurgeri nazale, frisoane, senzaţie acută
de frig, nas şi urechi înfundate, dureri de cap, lăcrimare, dureri şi roşeaţă
în gât, răguşeală, dureri articulare şi musculare, indispoziţie, oboseală,
lipsa poftei de mâncare, somnolenţă, stare de slăbiciune şi de astenie asociată
cu transpiraţie. La 2-3 zile după debut, apare dificultatea la înghiţit, dureri
în gât, arsuri în piept şi tuse seacă dureroasă, limba devine încărcată, iar
mucoasa faringiană se înroşeşte. În formele normale de gripă, febra dispare în 5-7 zile, dar poate să
persiste tusea şi oboseala încă mai multe zile. Deşi pare o boală banală, cu o
durată normală de numai 6-7 zile, gripa trebuie să fie tratată cu mare grijă
pentru a evita o suprainfecţie cu evoluţie agravantă. În acest caz, apar
complicaţii pulmonare (bronşită, laringită, sinuzită, angină, pneumonie
severă), neurologice şi digestive (greaţă, vărsături, diaree, dureri
abdominale), apoi conjunctivită, meningită, otită, pericardită şi miocardită.
Precauţii suplimentare se impun la copiii mici, bătrâni, femei gravide,
persoane cu boli cardiace şi respiratorii, care fac forme severe de gripă. Desigur
referitor la gripă putem spune că este mult mai uşor să fie prevenită decât
tratată. În primul rând se recomandă un mod de viaţă igienic, sănătos, mod care
favorizează formarea anticorpilor. Hrana trebuie să fie completă, proaspătă şi
bogată în vitamine şi crudităţi. Consumaţi zilnic fructe şi salate de legume
proaspete la care puteţi adăuga seminţe crude de dovleac, seminţe de susan sau
de floarea soarelui. Nu uitaţi că usturoiul este un antibiotic
natural care vă poate ajuta. Trei căţei de usturoi pe zi vă sunt de ajutor combătând
gripa. La fel de eficiente sunt ceapa şi hreanul. Consumaţi iaurt, el influentând
pozitiv flora intestinală şi fiind un bun stimulator al imunităţii. Reduceţi
sau evitaţi cafeaua, tutunul şi alcoolul. Pentru o bună hidratare a
celulelor beţi 2,5 litri de lichid pe zi. Lichidele elimină toxinele
din organism acumulate în timp, implicit cele datorate alimentaţiei specifice
sezonului rece. Ceaiurile vitaminizante de cătină sau de măcese vă sunt de
un real ajutor. Dacă le îndulciţi cu miere efectul este mai puternic. Puteţi
folosi curele cu sucuri de fructe sau de legume, cure care detoxifică şi
care întăresc organismul. Trebuie totuşi remarcat faptul că cele două tipuri de
sucuri nu se amestecă unul cu altul şi se beau încet înghiţitură cu înghiţitură.
Pentru întărirea sistemului imunitar şi a celui limfatic se recomandă
o cură cu echinacea sub formă de pastile sau tinctură. Urmăriţi să aveţi
un somn suficient şi să aveţi un raport rezonabil între încordare şi
destindere, evitând stresul. Pentru întărirea sistemului nervos folosiţi ceaiurile
de plante: valeriană, sunătoare, roiniţă, rozmarin. În cazul unui sres
permanent ce nu poate fi evitat folosiţi exerciţiile de respiraţie şi
tehnicile de relaxare. Perierile uscate activează circulaţia şi cresc
rezistenţa organismului. Mişcarea şi gimnastica matinală contribuie de
asemenea la creştera rezistenţei organismului, asigurând o mai bună oxigenare a
celulelor.
Surse: Ce putem face singuri împotriva GRIPEI, Dr. Karl Gartner, Editura
Nemira, Bucureşti, 1997, ro.wikipedia.org; www.sfatulmedicului.ro; ziarullumina.ro;
Otilia Cazimir, s-a născut pe 12 februarie 1894 în localitatea Cotul Vameş,
judeţul Neamţ. Otilia Cazimir este pseudonimul ales de scriitorul Mihail
Sadoveanu şi de criticul literar Garabet Ibrăileanu pentru poeta Alexandra
Gavrilescu, cel de-al cincilea copil al învăţătorului Gheorghe Gavrilescu, dar
acesta nu este singurul pseudonim al scriitoarei, Alexandra Casian, Magda,
Ofelia, Dona Sol, sunt alte câteva, folosite în special la semnarea articolelor
feministe. Scriitoarea
urmează cursurile primare la şcoala Domnească, cursurile liceale la Liceul
Oltea Doamna şi cele universitare la Facultatea de Litere şi Filosofie din
Iaşi. Otilia Cazimir colaborează la numeroase reviste, dar mai ales la
"Viaţa românească", în care îşi face debutul în anul 1912 cu poezia
"Noapte". A publicat aproape 60 de volume de poezii, primul volum
"Lumini şi umbre'' apărând în 1923. Urmează Fluturi de noapte (1927),
Cântec de comoară (1931), Cronici fanteziste şi umoristice (1930), Jucării
(1938), Poezii (1939), Versuri (1957). În afară de poezie, Otilia Cazimir a
publicat şi volume de schiţe şi nuvele, a făcut traduceri din literatura rusă
şi franceză. Proza sa include: Din întuneric. Fapte şi întâmplări
adevărate (1928), Din jurnalul unei doctorese (1928), Grădina cu amintiri
(1929), A murit Luchi (1942), Prietenii mei scriitorii... (1961). Scriitoarea a
fost distinsă cu mai multe premii, printre care: Premiul Academiei Române
(1927), Premiul "Femina-Vie Heureuse" în 1928, Premiul Naţional
pentru Poezie (1937), Premiul Societăţii Scriitorilor Români (1942). Este
membră a Societăţii Scriitorilor Români din anul 1929. Otilia Cazimir s-a stins
din viaţă la 8 iunie 1967 şi este înmormântată la cimitirul Eternitatea din
Iaşi.
