17.03.1819 S-a născut la Chişinău, ALECU RUSSO – scriitor român
195 ani de la naşterea scriitorului român
Alecu Russo, pe numele adevărat Alecu Rusu, s-a născut pe 17 martie 1819 la
Chişinău. Fiul unui boier de viţă veche, dar cu o situaţie socială relativ
modestă. Alecu Russo şi-a petrecut copilăria la ţară, în mijlocul ţăranilor. Pe
la 1829 o cumplită epidemie de holeră i-a secerat familia. Rămas
orfan de mamă, Alecu Russo e trimis de părintele său la studii în Elveţia. După
studiile din Elveţia, între 1829 şi 1835, la Institutul lui Francois Naville
din satul Vernier de lângă Geneva şi-a continuat studiile şi la Viena,
între 1835 şi 1836. După ce s-a întors în ţară, la 1838, a petrecut câtva timp
la moşia părintească şi mai târziu, la 1843, îl găsim ca judecător la Piatra-Neamţ.
Debutează ca autor dramatic în 1846, cu două comedii care se joacă pe scena
Teatrului Naţional din Iaşi: Jicnicerul Vadră şi Băcălia ambiţioasă, deoarece
cuprindea unele pasaje care îi sugerau pe cei de sus, acestea au avut ca urmare
exilul lui la Mănăstirea Soveja. Luând parte la mişcarea din 1848, a trebuit să
se refugieze în Bucovina. De acolo, a trecut în Ardeal, să vadă desfăşurarea
evenimentelor, dar, urmărit de unguri, a fost arestat şi închis la Cluj, iar
după ce a fost lăsat liber, s-a îndreptat spre Bucureşti, unde decepţiile
revoluţiei l-au silit să-şi continue exilul, luând drumul spre Paris. La
întoarcerea în Moldova, după doi ani, se hotărăşte să practice avocatura. Cum
fusese alături de cei care pregătiseră Revoluţia de la 1848, îl găsim şi
printre aceia care luptau pentru ideea Unirii. Opera cea mai cunoscută a lui
Alecu Russo este Cântarea României, amplu poem în proză, alcătuit din 65 de
versete. Poemul a fost scris în limba franceză şi publicat pentru prima dată, fără
semnătură, în România viitoare, 1850, în traducerea lui Nicolae Bălcescu.
Cinci ani mai târziu, Alecu Russo îl publică în România literară, în traducere
proprie şi semnând unul din fragmente cu iniţialele lui. Poemul exprimă starea
de spirit a momentului revoluţionar. Trecutul eroic este confruntat cu
prezentul umilit. Tonul este liric, răscolitor. În opera Amintiri este evocată
copilăria scriitorului, apoi figura lui Ionică Tăutul. Stilul este evocator,
liric, apropiat de al Cântării României. Alte opere de proză memoralistică
sunt: Holera, Soveja, Palatul lui Duca-Vodă, Piatra teiului, unele scrise în
limba franceză şi publicate postum. Alecu Russo a murit la 5 februarie 1859 la
Iaşi.
