Aniversari culturale 23.01.11(Stendhal, Revolutia de la 1821, Edouard Manet)

 

23.01.1783 Se naşte, la Grenoble, Franţa  STENDHAL – scriitor francez

La 23 ianuarie 1783 se naşte la Grenoble, Henry Marie-Beyle, viitorul Stendhal, ca fiu al lui Joseph Cherubin Beyle şi al soţiei sale Caroline Adelaide Henriette Gagnon. Între 1796 -1799 urmează cursurile Şcolii Centrale din Grenoble. Se pregăteşte pentru concursul de admitere la Şcoala Politehnică, studii la care însă va renunţa. După lovitura de stat de la 1799 ia parte la campania din Italia a generalului Bonaparte, perioadă de care îşi va aminti în 1838, când va redacta primul capitol al Mănăstirii din Parma. Între anii 1806-1809 însoţeşte în calitate de adjunct al comisarilor de război şi de intendent armata napoleonianî. În 1812 participă la campania din Rusia, însoţind armata până la Moscova. În urma evenimentelor politice, înfrangerea lui Napoleon la Waterloo, Restauraţia, se stabileste la Milano unde începe să se dedice scrisului adoptând pseudonimul Stendhal. În 1822 publică De l Amour. În 1823 apare prima broşură din Racine et Shakespeare, lucrare socotită unul dintre primele manifeste ale Romantismului. În 1827 publică romanul Armance, în 1829 apar Plimbări prin Roma şi nuvela Vanina Vanini. În 1830 publică romanul Rosu şi negru. Între 1831-1836 este numit consul al Franţei la Civitavecchia, în statele pontificale. În 1835 întrerupe redactarea romanului Lucien Leuwen care va rămâne neterminat, fiind publicat postum şi scrie Viaţa lui Henry Brulard. Între 1836-1839 publică Cronici italiene şi Memoriile unui turist. În mai 1839 apare romanul Mănăstirea din Parma. Între 1839-1841 lucrează la ultimul său roman Lanniel care va rămâne neterminat. La23 martie1842 se stinge din viaţă la Paris în urma unui atac cerebral. Aproape toate romanele sale cu predilecţie Rosu şi negru şi Mănăstirea din Parma au cunoscut ecranizări care s-au bucurat de mult succes.

23.01.1821 Începe REVOLUŢIA DE LA 1821 – condusă de Tudor Vladimirescu

Cu prilejul aniversării a 190 de ani de la începerea Revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu, la sediul bibliotecii am organizat o expoziţie de carte.

Revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaşterea naţională a României. Revoluţia a avut cauze naţionale, economice şi sociale şi deşi a fost în cele din urmă înfrântă, a adus în atenţia cancelariilor marilor puteri europene situaţia din Principatele Dunărene şi a determimat  Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote. Revoluţia română de la 1821 nu a fost o izbucnire spontană, generată de anumiţi factori conjucturali, ci a fost expresia nemulţumirilor acumulate la nivelul tuturor structurilor şi claselor sociale de-a lungul secolelor al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, generate de grava criză economică şi politică în care se aflau Ţările Române. Ţelurile revoluţiei de la 1821 au fost consemnate în diferite acte, începând cu Proclamaţia de la Padeş şi Scrisoarea către Poartă „Cererile norodului românesc” din 23 ianuarie/4 februarie 1821, continuând cu Proclamaţiile din 16/28 martie, 20 martie/1 aprilie, al doilea „arzmagzar” către Poartă din 27 martie/8 aprilie şi alte scrisori şi declaraţii ale lui Vladimirescu. Din toate documentele reiese că se urmărea realizarea în etape succesive a unor măsuri care să asigure instituirea unei noi ordini sociale şi politice şi să asigure accesul ţării la un statut de mai largă independenţă.

   

23.01.1832 Se naşte, la Paris, Franţa  ÉDOUARD MANET – pictor francez

Édouard Manet s-a născut la data de 23 ianuarie 1832 în Paris. Este unul dintre cei mai mari pictori din lume şi un reprezentant al curentului impressionist Este unul dintre puţinii pictori care s-au născut într-o familie înstărită, situaţia sa materială fiind una foarte bună. Elev fiind la şcoala Rollin, acesta prefera mai mult să deseneze pe caiete decât să înveţe. În 1848 termină şcoala însă nu doreşte să urmeze cariera juridică impusă de tatăl său, aşa că alege pictura. În luna decembrie a aceluiaşi an, începe să călătorească la bordul vasului „Havre şi Guadelupa”, pe post de cârmaci. Datorită acestui voiaj, se îndrăgosteşte de peisajele marine. Face în toată această perioadă nenumărate tablouri. Reîntors la Paris se înscrie la şcoala de artă a pictorului Thomas Couture. Stilul lui Manet era diferit faţa de cel impus de acele timpuri. Modelele sale erau îmbrăcate şi nu goale, iar poziţiile în care pozau erau unele cât se poate de naturale, nu studiate în prealabil. Începe să studieze din ce în ce mai mult pictorii expuşi la Louvre precum Tiţian, Rubens, Velasquez. Studiul său nu se limitează între graniţele Franţei, vizitând şi muzee din Olanda, Germania şi Europa Centrală. Reuşeşte să devină un pictor pe cât de blamat de unele persoane, pe atât de apreciat de altele. În 1879 se îmbolnăveşte de reumatism. Deşi era foarte bolnav, acesta nu renunţă la pictură, realizând unele dintre cele mai apreciate tablouri ale sale. În 1881 primeşte ordinul Legiunii de Onoare. A încetat din viaţă la data de 30 aprilie 1883.

Aniversari culturale 20.01.11(Dimitrie Tichindeal, Stefan Popescu, J.V. Jensen)

 20.01.1818 A decedat, la Timişoara  DIMITRIE ŢICHINDEAL – scriitor român

Născut în anul 1775, la Becicherecu Mic, judeţul Timiş, în familie de preot, decedat la 20 ianuarie 1818, în Timişoara înmormântat în satul natal. Urmează cursurile pentru pregătirea învăţătorilor la Timişoara (absolvă în 1794), mai târziu cursurile pentru preoţi din Timişoara (1801 - 1802). A fost învăţător în Belint, jud.Timiş (1794), în Beregsău, jud.Timiş, un timp revizor şcolar. După 1802 a fost învăţător, apoi preot în Becicherecu Mic (1802- 1818), paralel preot militar (1805) şi “catihet" la noua ,,Preparandie" (şcoala pedagogică) din Arad (1812- 1815).  A fost unul din militanţii pentru emanciparea Românilor de sub ierarhia Bisericii Ortodoxe, în 1807 s-a numărat printre semnatarii memoriului către împăratul Francisc I al Austriei, prin care se cerea numirea unui român în postul de “director" al şcolilor Româneşti  din Banat în 1814, se număra printre cei care cereau episcop Român la Arad, fapt care i-a adus îndepărtarea de la catedră.  A tradus din iluministul sârb Dositei Obradovici, urmărind educaţia maselor româneşti  în scopul ridicării conştiinţei naţionale, pentru obţinerea de drepturi naţionale şi sociale (fabulele sunt adaptate la realităţile sociale Româneşti ).

20.01.1872 Se naşte, la Finţeşti, Buzău  ŞTEFAN POPESCU – pictor român

Ştefan Popescu s-a născut în 1872 la Finţeşti în judeţul Buzău. A studiat la Academia de Arte din Munchen şi Paris. În capitala Franţei i-a întalnit pe Gheorghe Petraşcu, Ipolit Strâmbescu, Kimon Loghi, Frederick Storck, cu care a fondat la revenirea în ţară Tinerimea Artistică. A debutat în România cu o expoziţie la Ateneul Român în 1901. În acelaşi an a expus şi la Munchen în expoziţia Secession unde a fost premiat cu medalia de aur. În 1904  a expus la Paris alături de Monet şi Degas. A obţinut Legiunea de Onoare în grad de cavaler în 1925, distincţie acordată de Statul francez şi Premiul Naţional pentru pictură în 1928. Din 1922 a fost pentru o perioada scurta profesor la Academia din Bucureşti. Membru de onoare al Academiei Române (1936), al 2 lea pictor membru al Academiei după Gheorghe Petraşcu. Lucrări de Ştefan Popescu se află în Colecţia Casei Regale a României şi în cadrul Muzeului Peleş datorită faptului ca a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi pictori români de către Regina Maria a României şi Casa Regală a României. Având o profundă sensibilitate religiosă Ştefan Popescu a realizat cu mare migală artistică un număr însemnat de lucrări cu temă religiosă (gravuri, desene, studii ) având în centrul lor mănăstirile, precum şi studii de broderie religiosă ortodoxă românească. O mică parte din opera pictorului Ştefan Popescu se află reprodusă în catalogul apărut la Editura Standard Graphica în anul 1947, cu un an înaintea morţii artistului. Din mulţimea de pânze remarcabile ale maestrului amintim: Crăiţe, Marină, La ocean, Peisaj cu mănăstire, Scări în pădure, Veneţie, Peisaj din Maroc, Arabi, Salcii, etc.

20.01.1873 Se naşte, la Farso, Himmerland  JOHANNES VILHELM JENSEN – scriitor danez

Johannes V. Jensen s-a născut în 1873, la Farso, în Himmerland, şi a studiat mai întâi Medicina, pe care a abandonat-o repede pentru a se consacra literaturii. Recunoaşterea sa în domeniul literaturii a început cu publicarea  „Povestirilor din Himmerland” (1898-1910), o serie de nuvele a căror acţiune se petrece în Danemarca unde s-a născut. A urmat perioada legendelor şi a miturilor, cele pe care le-a îndrăgit cel mai mult ca formă literară. A mai scris romane, versuri, câteva piese de teatru şi multe eseuri. În primele sale romane, precum „Einar Elkar” (1898), a descris atmosfera bolnăvicioasă ce domnea în Danemarca, dar şi în Europa sfârşitului de veac. Influenţat însă de operele scriitorilor Whitman sau Kipling a dat naştere „Povestirilor din Himmerland”, în care celebrează natura şi locuitorii regiunii natale.

Aniversari culturale 19.01.11(James Watt, Alecu Donici)

19.01.1736 S-a născut, la Greenock, Scoţia  JAMES WATT – matematician, inventator şi inginer scoţian

275 de ani de la naşterea inventatorului scoţian

 

În 1765 Watt a inventat condensatorul şi imediat după aceea, închizând cilindrul la ambele capete cu supape, maşina cu abur cu dublu efect. Acesta a fost, de asemenea, şi un renumit inginer de construcţii civile, el realizând o serie de măsurări topografice ale drumurilor şi arterelor rutiere şi de navigaţie. În 1767, Watt a inventat un dispozitiv care a adaptat telescoapele pentru utilizarea în măsurarea distanţelor. În anul 1780 a inventat presa de copiat, doi ani mai târziu a adăugat la maşina cu aburi un volant, şi alti doi mai târziu un regulator centrifugal. Cea mai mare realizare a sa este considerată a fi brevetarea în anul 1784 a locomotivei cu abur. Watt este cel care a introdus unitatea de măsură denumită cal-putere, pentru a putea compara puterile diferitelor maşini cu abur ale timpului şi care era echivalentul a 745,7 watt, unitatea de măsură a puterii din Sistemul Internaţional. Unitatea de măsură pentru energia electrică, wattul, a fost numită în onoarea inventatorului. A fost ales membru al Academiei franceze de Ştiinţe, al Societăţii regale din Londra, doctor honoris causa al Universităţii din Glasgow. James Watt a murit în Heathfield, Anglia, pe data de 19 august 1819.

19.01.1806 S-a născut, la Donici, Orhei  ALECU DONICI – fabulist român

205 de ani de la naşterea fabulistului român

Fabulistul Alexandru Donici (1806 - 1865) era fiul clucerului Dimitrie Donici (clucerul se ocupa în special cu aprovizionarea curţii domneşti; rangul de clucer era unul destul de mic în cadrul administraţiei ţării). S-a născut în satul Donici din ţinutul Orheiului. Alexandru a făcut şcoala militară la Sankt-Petersburg - Liceul de cadeţi nr. 1 - în Rusia ţaristă, între 1819 şi 1825. Aproape un an a slujit ca sublocotenent în armata rusă, iar după 1835 a fost magistrat la Iaşi şi la Piatra Neamţ. În 1840 şi 1842 a publicat două volume de fabule. A folosit ca modele fabule scrise de rusul Ivan Andreevici Krîlov. În 1844, împreună cu prietenul său Costache Negruzzi, a publicat "Satire şi alte poetice compuneri", versuri din opera lui Antioh Cantemir (1708 - 1744, fiul lui Dimitrie Cantemir) - traduse din limba rusă. Prin fabulele sale Alecu Donici a fost unul dintre creatorii literaturii moderne româneşti. În epocă era considerat un adevărat La Fontaine al românilor. A murit la 21 ianuarie 1865 la Iaşi.