23.01.1783 Se naşte, la Grenoble, Franţa STENDHAL – scriitor francez
La 23 ianuarie 1783 se naşte la Grenoble, Henry Marie-Beyle, viitorul Stendhal, ca fiu al lui Joseph Cherubin Beyle şi al soţiei sale Caroline Adelaide Henriette Gagnon. Între 1796 -1799 urmează cursurile Şcolii Centrale din Grenoble. Se pregăteşte pentru concursul de admitere la Şcoala Politehnică, studii la care însă va renunţa. După lovitura de stat de la 1799 ia parte la campania din Italia a generalului Bonaparte, perioadă de care îşi va aminti în 1838, când va redacta primul capitol al Mănăstirii din Parma. Între anii 1806-1809 însoţeşte în calitate de adjunct al comisarilor de război şi de intendent armata napoleonianî. În 1812 participă la campania din Rusia, însoţind armata până la Moscova. În urma evenimentelor politice, înfrangerea lui Napoleon la Waterloo, Restauraţia, se stabileste la Milano unde începe să se dedice scrisului adoptând pseudonimul Stendhal. În 1822 publică De l Amour. În 1823 apare prima broşură din Racine et Shakespeare, lucrare socotită unul dintre primele manifeste ale Romantismului. În 1827 publică romanul Armance, în 1829 apar Plimbări prin Roma şi nuvela Vanina Vanini. În 1830 publică romanul Rosu şi negru. Între 1831-1836 este numit consul al Franţei la Civitavecchia, în statele pontificale. În 1835 întrerupe redactarea romanului Lucien Leuwen care va rămâne neterminat, fiind publicat postum şi scrie Viaţa lui Henry Brulard. Între 1836-1839 publică Cronici italiene şi Memoriile unui turist. În mai 1839 apare romanul Mănăstirea din Parma. Între 1839-1841 lucrează la ultimul său roman Lanniel care va rămâne neterminat. La23 martie1842 se stinge din viaţă la Paris în urma unui atac cerebral. Aproape toate romanele sale cu predilecţie Rosu şi negru şi Mănăstirea din Parma au cunoscut ecranizări care s-au bucurat de mult succes.
23.01.1821 Începe REVOLUŢIA DE LA 1821 – condusă de Tudor Vladimirescu
Cu prilejul aniversării a 190 de ani de la începerea Revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu, la sediul bibliotecii am organizat o expoziţie de carte.
Revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaşterea naţională a României. Revoluţia a avut cauze naţionale, economice şi sociale şi deşi a fost în cele din urmă înfrântă, a adus în atenţia cancelariilor marilor puteri europene situaţia din Principatele Dunărene şi a determimat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote. Revoluţia română de la 1821 nu a fost o izbucnire spontană, generată de anumiţi factori conjucturali, ci a fost expresia nemulţumirilor acumulate la nivelul tuturor structurilor şi claselor sociale de-a lungul secolelor al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, generate de grava criză economică şi politică în care se aflau Ţările Române. Ţelurile revoluţiei de la 1821 au fost consemnate în diferite acte, începând cu Proclamaţia de la Padeş şi Scrisoarea către Poartă „Cererile norodului românesc” din 23 ianuarie/4 februarie 1821, continuând cu Proclamaţiile din 16/28 martie, 20 martie/1 aprilie, al doilea „arzmagzar” către Poartă din 27 martie/8 aprilie şi alte scrisori şi declaraţii ale lui Vladimirescu. Din toate documentele reiese că se urmărea realizarea în etape succesive a unor măsuri care să asigure instituirea unei noi ordini sociale şi politice şi să asigure accesul ţării la un statut de mai largă independenţă.
23.01.1832 Se naşte, la Paris, Franţa ÉDOUARD MANET – pictor francez
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu