160 de ani de la moartea traducătorului român
Ioan D. Negulici s-a născut în 1812 la Câmpul Lung, judeţul Argeş. Foarte dotat pentru pictură, fiul preotului Dumitrache Oaie a primit primele îndrumări în atelierul Mariei Rosetti, la Bucureşti, unde frecventează un timp şi Şcoala de la „Sf. Sava". După studii de pictură la Iaşi, iar din 1833 la Paris, Negulici se întoarce în Bucureşti şi devine unul dintre cei mai cunoscuţi pictori din Muntenia. Împrietenindu-se cu I. Heliade-Rădulescu, este atras de activitatea publicistică şi literară de la „Curierul românesc", gazetă pe care a şi condus-o între octombrie 1845 şi decembrie 1846, în absenţa din ţară a lui Heliade. Tânărul pictor şi publicist ia parte la acţiunile cercurilor revoluţionare, iar în timpul revoluţiei de la 1848, numit administrator al judeţului Prahova, se remarcă printr-o activitate energică în sprijinul Guvernului Provizoriu. După înfrângerea revoluţiei pleacă în exil, la Brusa, apoi la Istanbul, unde moare de tuberculoză pe 5 aprilie 1851. Negulici a făcut parte din grupul cărturarilor care urmau să pună în aplicare vasta acţiune de traduceri din literatura universală iniţiată de Ion Heliade-Rădulescu. A întocmit un Plan de o mică bibliotecă universală (1847), care să pregătească şi să sprijine proiectul lansat anterior de Heliade, după modelul celui publicat de Aime Martin, literat francez foarte apreciat de intelectualii paşoptişti. Din scrierile acestuia, Negulici a tradus, în „Curierul românesc", Despre amor, lege fizică şi morală a naturei şi Scrisori la Sofa: asupra fizicei, himiei şi istoriei naturale (1846), iar în volum, Educaţia mumelor de familie sau Civilizaţia neamului omenesc prin femei (I-II, 1844-1846), transpunere recenzată elogios de N. Bălcescu. Mai importantă este tălmăcirea romanului lui Jonathan Swift, Călătoriile lui Guliver în ţere depărtate (I-II, 1848). Tălmăcirile lui Negulici sunt cursive, într-un stil deloc vetust, modern chiar, vădind preocuparea pentru cultivarea limbii române, întâlnită şi în unele prefeţe, ca şi într-un Vocabular românde neologisme, apărut în 1848. 5.04.1881 S-a născut, la Curtea de Argeş FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ – psiholog român
130 de ani de la naşterea psihologului român
Florian Ştefănescu-Goangă s-a născut pe 5 aprilie 1881 la Curtea de Argeş, a urmat liceul şi apoi facultatea la Bucureşti, unde i-a avut ca profesori şi pe Titu Maiorescu şi C. Rădulescu-Motru. După obţinerea licenţei a lucrat ca profesor în Bucureşti, apoi în Galaţi. În 1908 mergea la studii în Germania, în laboratorul lui Wundt, obţinând în 1911 titlul de doctor în filosofie cu o lucrare bine primită în Germania. În 1919, în România, devenea şeful Catedrei de Psihologie al noii universităţi din Cluj. În 1922, sub conducerea sa, a fost înfiinţat la Cluj-Napoca Institutul de psihologie experimentală comparată şi aplicată. Printre scopurile specialiştilor care lucrau la institut se numărau adaptarea şi elaborarea de teste şi chestionare psihologice, precum şi construirea unor aparate psihotehnice. Studiile realizate aici au fost publicate începând din 1929 în revista „Studii şi cercetări psihologice”, care a apărut până în 1945. Ştefănescu-Goangă a făcut demersuri pentru înfiinţarea unei secţii de psihologie aplicată. Înfiinţarea laboratoarelor de psihologie experimentală în centrele menţionate a permis derularea primelor studii în domeniul psihologiei muncii şi orientării profesionale. Problema principală a lui Goangă în dezvoltarea Institutului de psihologie experimentală a constituit-o pregătirea unor cadre didactice de specialitate. Goangă a colaborat cu alţi colegi din ţară pentru elaborarea unor probe de psihodiagnostic, devenind un militant neobosit pentru organizarea unor servicii de psihologie aplicată în domenii ca poşta, calea ferată, armata, sănătatea, justiţia, orientarea şi selecţia profesională. Din 1938 a fost membru al Academiei Române. Se stinge din viaţă pe 26 martie 1958.Surse: www.ro.wikipedia.org; www.socioumane.ro; www.napocanews.ro; www.crispedia.ro; commons.wikimedia.org;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu