Aniversari culturale 6.04.11(Jocurile Olimpice, Gheorghe Zamfir)

6.04.1896 PRIMA EDIŢIE A JOCURILOR OLIMPICE MODERNE

115 de ani de la prima ediţie a Jocurilor Olompice moderne

Primele manifestări ale Jocurilor Olimpice au avut loc în Grecia Antică în anul 776 î.Hr, sub forma unui festival religios în cinstea lui Zeus, zeul suprem. Prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne a avut loc la Atena, pe stadionul de marmură Panafinysk in perioada 6 aprilie – 15 aprilie1896. Au participat 43 de ţări. Prima participare a României a avut loc în 1900, la cea de-a doua ediţie, organizată la Paris. George Plagino a concurat la tir cu porumbei (din argilă), precursoare a concursului de talere, unde s-a clasat al 13-lea din 51 de concurenţi. Tot în 1900, femeile au avut pentru prima dată dreptul să participe la Jocurile Olimpice moderne. Drapelul olimpic este de culoare albă şi are în centrul său simbolul olimpic format din cele cinci inele. Cele 5 inele olimpice reprezintă cele 5 continente. Acestea sunt întrepătrunse pentru a arăta universalitatea olimpiadelor. Culorile albastru, galben, negru, verde şi roşu au fost alese deoarece cel puţin una dintre ele se afla pe steagul fiecărei ţări participante. Motoul olimpic este format din trei cuvinte latine: „Citius, Altius, Fortius”, adică „Mai repede, mai sus, mai puternic”. Ultima medalie olimpică de aur făcută în întregime din aur a fost decernată în 1912. De atunci medaliile de aur sunt confecţionate din argint 92,5% şi sunt acoperite cu şase grame de aur. Prima ceremonie de deschidere a Jocurilor Olimpice a avut loc la Londra în 1908. Prima aprindere în Olimpia şi purtare a flăcării a avut loc înaintea Jocurilor de la Berlin (Germania) din 1936.

6.04.1941 S-a născut, la Găieşti, Gorj GHEORGHE ZAMFIR – naist român

70 de ani de la naşterea naistului român

Gheorghe Zamfir s-a născut în oraşul Găeşti, în data de 6 aprilie 1941, mama din Gorj, tatăl dâmboviţean, ambii provenind din familii de ţărani agricultori. La patru ani îşi descoperă pasiunea pentru muzică şi învaţă să cânte la acordeon. În 1955 - se înscrie la Şcoala Specială de Muzică din Bucureşti. În paralel, Gheorghe Zamfir a urmat cursurile Şcolii de Cultură Generală. În 1959 Gheorghe Zamfir obţine prima distincţie în cadrul Şcolii de Muzică - premiul I şi titlul de “Laureat” pe ţară. Între 1960 - 1970 efectuează cu Ansamblurile „Ciocârlia” şi al Armatei Române primele turnee în fosta Republică Federală Germană, în Elveţia, URSS, China, Grecia. În 1961 - se înscrie la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti pe care îl absolvă în 1966 la secţia Pedagogie. În 1966 - se angajează ca dirijor al Ansamblului „Ciocârlia” având astfel sub bagheta sa 300 de artişti. În această perioadă iau naştere primele mari compoziţii, aranjamente şi orchestraţii printre care coruri la 4 voci, Hora de Virtuozitate, Hora Bucureştiului, Sârbă Oltenească - toate acestea au făcut parte din primele discuri editate în 1959, tot acum scrie prima sa Metodă de Nai pe care o va edita aproape 10 ani mai târziu la Paris, în anul 1975, la Editura Chappell. În 1966 - realizează primul disc în colaborare cu Electrecord. În 1968 – absolvă clasa de “dirijat de cor” şi “dirijat de orchestră”. În acelaşi an Gheorghe Zamfir crează prima mare familie a naiului modern, din nai Sopran, nai Alto, nai Bariton şi nai Bas. În 1968 - înregistrează cel de-al doilea disc în colaborare cu Electrecord. Piesele înregistrate pe discul din acest an au constituit prin însăşi intepretarea lor în faţa unei orchestre de peste 50 de persoane (“Ciocârlia”) o premieră naţională şi mondială – atunci, naiul a fost “instalat” în faţa unei orchestre printr-un om care era şi dirijor. În 1970 - formează primul taraf concertistic cu care concertează la Paris pe scena Teatrului “Vieux Colombier” în 45 de recitaluri, cântând pentru prima dată la cele 4 naiuri (Soprano, Alto, Tenor, Bas). În 1972 - crează la Lausanne stilul Nai - Orgă, introducând repertorii noi şi lărgind considerabil paleta de expresie şi de interpretare în ceea ce priveşte naiul. În 1973 – naiul intră în muzica de film prin filmul “Marele blond cu pantoful negru” al cineastului Yves Robert pe muzica lui Vladimir Cosma. În 1974 - porneşte o colaborare de lungă durată cu marele pianist şi organist, Maestrul Nicolae Licareţ, odată cu această colaborare care a permis alternarea sunetului orgii cu al naiului, s-a născut un nou stil în muzică; tot acum compune “Messa pentru Pace”. Compoziţia creată pentru nai, cor, orgă şi orchestră a fost înregistrată la Bucureşti cu Orchestra Radio şi Corul Madrigal condus şi la vremea respectivă de apreciatul dirijor Marin Constantin.

Surse: www.ro.wikipedia.org; www.speakloud.ro; www.romania-actualitati.ro; gheorghezamfir.ro; www.gheorghe-zamfir.com;