23.11.1976 A murit, la Créteil, Franţa ANDRÉ MALRAUX – scriitor francez
35 ani de la moartea scriitorului francez
André Malraux s-a născut pe 3 noiembrie 1901, la Paris ca fiu al lui Fernand Malraux şi Berthe Lamy. Părinţii s-au despărţit când André avea 4 ani şi a petrecut restul copilăriei în familia mamei sale. În paralel cu lecturi asidue din autori atât de variaţi precum Hugo, Flaubert, Condorcet, Nietzche, Tolstoi, Dostoievski, Corneille, Baudelaire etc., el abandonează studiile secundare în 1918 şi începe să lucreze în anticariate, iar din 1919, în librăria La Connaissance. Este un vizitator pătimaş de muzee şi încearcă să picteze. În 1920, René-Louis Doyon, proprietarul librăriei, lansează o revistă cu acelaşi nume, La Connaissance în care André Malraux debutează cu un articol despre poezia avantgardistă. El intră în contact cu mediile literare şi artistice pariziene şi, alături de patronul lui, se iniţiază şi în profesiunea de editor. Va deveni în curând director artistic la Éditions du Sagittaire. Se căsătoreşte, în 1921, cu scriitoarea Clara Goldschmidt, cu care călătoreşte la Praga, Viena, Berlin, Tunis, Sicilia şi, în cele din urmă, Phnom Penh, în Cambodgia. În Cambodgia, în 1923, are loc unul dintre cele mai stranii episoade din viaţa lui: speculaţii bursiere neinspirate conduc la pierderea întregii averi considerabile a Clarei şi, spre a reface cât de cât bunăstarea cuplului, André Malraux nu găseşte altă soluţie decât să desprindă un basorelief din faţada unui templu khmer spre a-l vinde unor colecţionari europeni. Basorelieful este însă descoperit şi André Malraux, arestat şi apoi condamnat la trei ani închisoare la Phnom Penh. Reîntors în Franţa, el se afirmă tot mai mult în lumea literară, atât prin cărţile inspirate din experienţele sale Calea regală 1930, Condiţia umană 1933 şi Speranţa 1937, cât şi prin activitatea de editor la Gallimard. Călătoreşte mult în Asia, iar, după 1930, îl găsim fermecat de comunism. În timpul celui de-al doilea război mondial, luptă în Rezistenţă sub numele de colonel Berger, este arestat de germani în 1944 la Toulouse, şi scapă cu viaţă numai datorită izgonirii acestora de armatele aliate. Se îndepărtează de comunism şi, după război, până în 1959, activitatea sa este predominant literară şi culturală. Între 1959 şi 1969, este ministru al Afacerilor Culturale şi inaugurează o politică activă de difuzare a culturii franceze în lume. În timpul ministeriatului său, printre altele au fost restaurate numeroase mari monumente Louvre, Versailles, Les Invalides etc. Moare pe 23 noiembrie 1976, la Créteil, în urma unei congestii pulmonare.
Surse: Condiţia umană, Andre Malraux, Editura RAO International Publishing Company, Bucureşti, 1993, ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.paginiromanesti.ca; www.andremalraux.com; www.lamediatheque.be;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu