Aniversari culturale 05.02.2014 (Alecu Russo)

05.02.1859 S-a stins din viaţă, la Iaşi, ALECU RUSSO –   scriitor român

155 ani de la moartea scriitorului român

Alecu Russo, pe numele adevărat Alecu Rusu, s-a născut pe 17 martie 1819 la Chişinău. Fiul unui boier de viţă veche, dar cu o situaţie socială relativ modestă. Alecu Russo şi-a petrecut copilăria la ţară, în mijlocul ţăranilor. Pe la 1829 o cumplită epidemie de holeră i-a secerat familia. Rămas orfan de mamă, Alecu Russo e trimis de părintele său la studii în Elveţia. După studiile din Elveţia, între 1829 şi 1835, la Institutul lui Francois Naville din satul Vernier de lângă Geneva şi-a continuat studiile şi la Viena, între 1835 şi 1836. După ce s-a întors în ţară, la 1838, a petrecut câtva timp la moşia părintească şi mai târziu, la 1843, îl găsim ca judecător la Patra-Neamţ. Debutează ca autor dramatic în 1846, cu două comedii care se joacă pe scena Teatrului Naţional din Iaşi: Jicnicerul Vadră şi Băcălia ambiţioasă, deoarece cuprindea unele pasaje care îi sugerau pe cei de sus, acestea au avut ca urmare exilul lui la Mănăstirea Soveja. Luând parte la mişcarea din 1848, a trebuit să se refugieze în Bucovina. De acolo, a trecut în Ardeal, să vadă desfăşurarea evenimentelor, dar, urmărit de unguri, a fost arestat şi închis la Cluj, iar după ce a fost lăsat liber, s-a îndreptat spre Bucureşti, unde decepţiile revoluţiei l-au silit să-şi continue exilul, luând drumul spre Paris. La întoarcerea în Moldova, după doi ani, se hotărăşte să practice avocatura. Cum fusese alături de cei care pregătiseră Revoluţia de la 1848, îl găsim şi printre aceia care luptau pentru ideea Unirii. Opera cea mai cunoscută a lui Alecu Russo este Cântarea României, amplu poem în proză, alcătuit din 65 de versete. Poemul a fost scris în limba franceză şi publicat pentru prima dată, fără semnătură, în România viitoare, 1850, în traducerea lui Nicolae Bălcescu.  Cinci ani mai târziu, Alecu Russo îl publică în România literară, în traducere proprie şi semnând unul din fragmente cu iniţialele lui. Poemul exprimă starea de spirit a momentului revoluţionar. Trecutul eroic este confruntat cu prezentul umilit. Tonul este liric, răscolitor. În opera Amintiri este evocată copilăria scriitorului, apoi figura lui Ionică Tăutul. Stilul este evocator, liric, apropiat de al Cântării României. Alte opere de proză memoralistică sunt: Holera, Soveja, Palatul lui Duca-Vodă, Piatra teiului, unele scrise în limba franceză şi publicate postum. Alecu Russo a murit la 5 februarie 1859 la Iaşi.

Surse: Dicţionar de literatură română, Dim. Păcurariu, Editura Unives, Bucureşti, 1979, ro.wikipedia.org;  www.poezie.ro; secole.ro;