18.02.1564 S-a stins din viaţă, la Roma, MICHELANGELO BUONARROTI – pictor,
sculptor, arhitect şi poet italian
450 ani de la moartea celebrului pictor, sculptor, arhitect şi poet italian
Michelangelo Buonarroti, pe numele întreg Michelangelo di Ludovico
Buonarroti Simoni, s-a născut pe 6 martie 1475 la Caprese, Arezzo, Italia. Fiul
unei familii nobile, dar care nu a
fost crescut de părinţii săi. Tatăl său, Ludovico di Leonardo di Buonarroti
Simoni, a hotărât să îl ducă la un
sculptor în piatră, deoarece mama sa, Francesca Neri, era foarte bolnavă şi nu putea avea grijă de
el. La acest sculptor, Michelangelo şi-a dezvoltat aptitudini pe care le-a
iubit tot restul vieţii sale. Tatăl său a fost nemulţumit când a auzit că fiul
său vrea să devină artist şi cu greu s-a lăsat convins ca acesta să rămână
ucenic al sculptorului. În anul 1488, Michelangelo merge să studieze sculptura
la vestitul atelier Grădinile Medici, unde talentul său s-a dezvoltat cu
ajutorul lui Lorenzo de Medici, patron al artelor şi conducător de Florenţa,
care l-a prezentat marilor gânditori ai Renaşterii. După aproape trei ani
petrecuţi la Grădinile Medici, în anul 1492, Michelangelo merge la Bologna,
apoi la Roma, unde a văzut impresionante statui de marmură, pe care le evocă
mai târziu în lucrările sale. La întoarcere, el s-a hotărât să creeze prima sa
sculptură, statuia Fecioarei Maria, care ţinea în braţe trupul neînsufleţit al
lui Iisus, cunoscută sub numele de La Pieta. Prima sa sculptură la scară mare a
fost statuia lui Bacchus. În anul 1501 realizează una dintre cele mai
importante lucrări ale sale, statuia lui David, o piesă ce simboliza eliberarea
republicii Florenţa. Michelangelo şi-a căpătat cu adevărat faima de artist,
ajungând până la urechile lui papa Iulius al II-lea, care, în anul 1508, i-a
cerut să se alăture unei echipe ce avea să picteze tavanul Capelei Sixtine din
Vatican. La început, Michelangelo a refuzat, deoarece picta o frescă în
mormântul lui Papa Iulius I, simţea că angajarea într-o astfel de sarcină
monumentală, l-ar fi îndepărtat de prima sa dragoste, sculptura, dar la
insistenţele papei, acceptă în cele din urmă. În mod ironic, munca lui
Michelangelo de pe tavanul capelei a depăşit cu mult conturul original
stabilit, a acoperit întregul tavan cu peste trei sute de figuri, de la crearea
lui Adam la Noe şi Potopul cel mare. Este interesant de remarcat faptul că Papa
nu a contestat numărul mare de personaje nud în picturi. Portretizarea femeilor
a fost de asemenea subiectul unor speculaţii cu privire la preferinţele sale
sexuale, Eva fiind reprezentată cu caracteristici foarte masculine. Finalizează
această mare lucrare după patru ani. Următoarea sa mare lucrare i-a fost
atribuită în anul 1534, de papa Clement al VII-lea, care îi cere să picteze
peretele altarului Capelei Sixtine. Acesta i-a cerut să picteze Judecata de
apoi, o prezentare a Apocalipsei, a Raiului şi a Iadului. În anul 1535 lui
Michelangelo i se acordă titlul de “arhitect, sculptor şi pictor de frunte al
palatului papal”. Papa Paul al II-lea, urmaşul Papei Clement, a dezvelit la 31
octombrie 1541, pictura de pe peretele altarului Capelei Sixtine. Toţi cei
prezenţi au rămas şocaţi de măreţia picturii, cu peste trei sute de personaje,
printre care şi Iisus, Judecătorul Suprem. Au apărut şi discuţiile referitor la
nudurile din pictură, considerate de unii o blasfemie. Picturile de la Capela
Sixtină au fost printre ultimele sale picturi, Michelangelo s-a întors la
vechea sa dragoste, sculptura. Mai târziu, cu puţin înainte de moartea sa, se
spune că, personajele nud ale lui Michelangelo ar fi fost cenzurate. Sexele lor
ar fi fost îmbrăcate în pânză, de un strat suplimentar de vopsea. Dintre
operele sale cele mai importante, enumerăm: statuia lui Bacchus, grupul statuar
Pieta, statuia lui David, frescele din Capela Sixtină de la Vatican, cupola
bazilicii Sfântu Petru din Roma. Nu doar pictura, sculptura sau arhitectura au
fost punctele sale forte, artistul ne-a mai lasat peste 300 de poezii, în
special de genul sonetului şi a madrigalului. Michelangelo se stinge din viaţă
pe 18 februarie 1564, la Roma, în vârstă de 88 de ani. Corpul său a fost dus la
Florenţa şi depus într-o criptă a bisericii Santa Croce.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu