Wolfgang Amadeus Mozart - Johannes Chrisosthomus Wolfgangus Theophilos Mozart s-a născut în data de 27 ianuarie 1756 în oraşul Salzburg din Austria, într-o familie de muzicieni. Wolfgang Amadeus Mozart şi pasiunea pentru muzică îl face să uite de jocurile copilăriei, preferând să stea în faţa clavecinului său să cânte la vioară ore întregi, ajungând ca la cinci ani să execute cu virtuozitate, la clavecin şi vioară, concerte întregi, scrise de compozitorul Wagenseil. Dar viaţa avea să ia o întorsătură neaşteptată o dată cu concertul din seara de Crăciun a anului 1761 organizat în sala de festivităţi din Salzburg când copilul a uimit asistenţa prin interpretarea pe care a făcut-o la orgă şi la vioară. În ianuarie 1762 concertează la Munchen în faţa electorului de Bavaria, în septembrie acelaşi an concertează la Passau unde arhiepicopul rămâne încântat de muzica lor, dar marea consacrare o au la Viena în aceaşi lună când îşi arată virtuozitatea în faţa majestăţilor imperiale Maria Tereza şi Francisc. La Viena se îmbolnăveşte de o formă gravă de scarlatină care îl ţine departe de concerte câteva luni. În august 1763, la Frankfurt, Mozart a cântat şi a improvizat la vioară şi la clavecin, încântând auditoriul, care, la urmă, l-a ovaţionat şi l-a încărcat cu daruri. Printre spectatori s-a aflat şi tânărul Goethe care a fost emoţionat până la lacrimi. Au urmat Aix-la-Chapelle unde a fost admirat ca organist şi la Bruxelles de unde s-a păstrat un allegro în do major. În noiembrie 1763 familia Mozart a ajuns la Paris. În climatul artistic francez, stimulat de succesele obţinute, copilul Mozart a compus şi publicat primele lui opere definitive :patru sonate pentru clavecin şi vioră (K.V.6,7,8 şi9). La 22 aprilie 1764 familia Mozart ajunge la Londra unde va rămâne un an şi jumătate. În această perioadă a compus şase sonate pentru clavecin (K.V.10,11,12,13,14 şi 15) două simfonii (K.V. 16 şi 19) şi o serie de mise şi motete. La doar 35 de ani, în ziua de 5 decembrie 1791, viaţa scurtă a lui Wolfgang Amadeus Mozart se stinge pentru totdeauna.
Alexandre Dumas - Dumas Davy de la Pailleterie, cunoscut şi ca (Alexandre Dumas père) Alexandre Dumas tatăl s-a născut pe 24 iulie 1802, la Villers-Cotterêts (Aisne) şi a murit pe 5 decembrie 1870, la Puys (Seine-Maritime). Alexandre Dumas a fost un autor de romane istorice de aventuri, prin care a devenit cel mai popular scriitor francez din lume. În 1823, se mută la Paris, unde, datorită caligrafiei frumoase, intră în slujba Ducelui d’Orléans. După studii neglijate, a lucrat ca functionar în biroul unui notar şi a debutat redactând piese de teatru împreună cu prietenul său, vicontele Adolphe Ribbing de Leuven. Aceste prime încercări literare au fost eşecuri. Continuă să scrie teatru şi cunoaşte, în fine, succesul în 1829, graţie reprezentaţiei cu Henric al III-lea şi curtea sa, la Comedia franceză. Succesul continuă pe toată durata carierei sale literare, în genurile sale predilecte: dramatic şi romanul istoric. A fost un autor prolific (cu ajutorul cunoscut al unor "negri", mai ales Auguste Maquet care a participat la cele mai multe opere ale lui Dumas), semnând mari opere, cum ar fi Cei trei muschetari sau Contele de Monte-Cristo în 1844. Corpul său a fost mutat în Panteonul din Paris în 2002, nerespectându-se ultima sa dorinţă de "a reintra în noaptea viitorului în acelasi loc în care am în viata trecutului", "în acest fermecător cimitir (din Villers-Cotterêts) care are mai degrabă aerul unui arc de flori, unde să lasi copiii să se joace, decât al unui câmp funebru unde să culci cadavrele" (1870). Fiul său, numit tot Alexandre Dumas, a fost, şi el, scriitor, autor al cunoscutului roman Dama cu camelii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu