Aniversari culturale 17.02.11(Moliere, Mihai Ursachi, Miron Radu Paraschivescu)

17.02.1673 A murit MOLIERE - scriitor francez

Jean Baptiste Poquelin, s-a născut pe 15 ianuarie 1622, foloseşte numele de Moliere abia din 1644, când va semna un contract ca actor. După studii la colegiul Clermont, urmează o serie de cursuri cu filozoful epicurian Gasendi ca mai apoi, în 1642, să-şi ia licenţa în drept la Orleans. Moliere se hotărăşte să se facă actor, o meserie considerată înjositoare la acea vreme, o îndelenicire a oamenilor certaţi cu religia. În anul 1643, împreună cu familia Madeleinei Bejart, iubita sa, înfiinţeazî compania teatralaă "L'Illustre Theatre", care era compusă din zece persoane. A fost chemat să joace în faţa regelui şi a curţii tragedia lui Corneille, "Nicomede". A obţinut un succes remarcabil şi a fost autorizat să joace la teatrul "Petit-Bourbon" din apropierea Luvrului. Moliere începe să urce pe scara socială, dar drumul său a fost plin de obstacole, care însă îl vor întări în lupta sa pentru "îndreptarea viciilor omeneşti". A scris până la sfârşitul vieţii, cu scopul de a da comediei piese adevărate, care să corespundă unor altor legi decât cele date până la aceea vreme. Creaţia sa literară cuprinde: "Medicul îndrăgostit", "Cei trei medici rivali", (1645) "Dascălul", "Medicul zburător", "Gelozia mânjitului" ( 1654), "Nechibzuitul" (1655), "Dragoste cu toane" (1656), "Sganarel sau încornoratul închipuit" (1660), "Don Garcie din Navarra", "Şcoala bărbaţilor", "Pisălogii" (1661), "Şcoala nevestelor" (1662), "Critica Şcolii nevestelor", "Improvizaţie de la Versaille" (1663), "Căsătorie cu de-a sila", "Printesa din Elida" (1664), "Tartuffe" (1664 – 69), "Don Juan sau ospăţul de piatră", "Amorul medic"(1665) , "Mizantropul", "Medicul fără voie" , "Melicerte", "Pastorala comică" (1666), "Sicilianul sau Amorul pictor" (1667), "Amphytrion", "George Dandin", "Avarul" (1668), "Mousieur de Pourceaugnac" (1669), "Amanţii magnifici", "Burgezul gentilom" (1670), "Psyche", "Vicleniile lui Scapin", "Contensa de Escarbagnas" (1671), "Femeile savante" (1672) si "Bolnavul închipuit" (1673). A murit pe scenă, în timp ce juca Le Malade imaginaire (Bolnavul închipuit).

17.02.1941 Se naşte, la Strunga, Iaşi MIHAI URSACHI – scriitor român

70 de ani de la naşterea scriitorului român

Mihai Ursachi s-a născut la 17 februarie 1941, în comuna Strunga din judeţul Iaşi. După absolvirea prestigiosului liceu „August Treboniu Laurian” din Botoşani, în 1957, devine, la numai şaisprezece ani, student al Facultăţii de Filosofie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi. În 1961 este arestat, din motive politice, şi condamnat la patru ani de temniţă grea. În 1964, pe baza unui decret de amnistie, părăseşte închisoarea Jilava. Între 1965-1970 urmează cursurile Facultăţii de Germanistică a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, pe care o absolvă, ca şef de promoţie, cu o teză despre Christian Morgenstern. În anul absolvirii debutează cu o carte de versuri, Inel cu enigmă, care atrage atenţia criticilor literari. În 1981, folosind prilejul unei călătorii în Statele Unite, rămâne în această ţară. Lucrează ca asistent la Universitatea Statului Texas (1981-1986) şi ca lector la Universitatea Statului California (1986-1990). Între 1982-1986 îşi pregăteşte şi îşi susţine doctoratul, cu o lucrare despre raporturile dintre filosofia lui Martin Heidegger şi poezia lui Paul Celan. În 1990, după înlăturarea de la putere a lui Nicolae Ceauşescu, se repatriază şi este numit imediat director al Teatrului Naţional din Iaşi. În 1992 renunţă la directorat. Este membru fondator al Alianţei Civice şi preşedinte al Filialei Iaşi a acestei organizaţii. Îndeplineşte, de asemenea, funcţia de secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi. În 1998 a publicat un volum retrospectiv al carierei din România, intitulat "Nebunie şi lumină". A locuit în Iaşi, unde preda la Universitatea din Iaşi din 1996 şi era secretar al Uniunii scriitorilor. În 2001, Ursachi a fost candidatul propus de România pentru Premiul Nobel pentru Literatură. Moare în noaptea de 9 spre 10 martie 2004, din cauza unui cancer pulmonar nedescoperit la timp.

17.02.1971 A murit, la Bucureşti MIRON RADU PARASCHIVESCU – scriitor român

40 de ani de la moartea scriitorului român

Miron Radu Paraschivescu s-a născut la 2 octombrie 1911 la Zimnicea, într-o familie de intelectuali. A studiat artele plastice, întâi la Cluj şi apoi la Bucureşti. La Bucureşti a urmat şi cursurile Facultăţii de Litere. Primele versuri le scrie în 1926 şi le publicã în revista Povestea, editată la Vălenii de Munte. Colaborează, cu versuri şi articole, la aproape toate publicaţiile de stânga din perioada interbelică: Facla, Cuvântul liber, Meridian, Societatea de mâine, Korunk, Azi, Lumea românească, Reporter. În timpul războiului, ca redactor al paginii literare a ziarului Ecoul, se înconjoară de colaboratori din rândurile tinerilor scriitori. În 1945 lucrează ca reporter la România liberă, iar ulterior este redactor-şef, succesiv, la Revista literară şi la Almanahul literar din Cluj, publicaţii în jurul cărora adună, de asemenea, tineri. În anii stalinismului şi ulterior, publică numeroase volume de versuri proprii şi traduceri din poeţi străini, face parte din conducerea Uniunii Scriitorilor şi primeşte diverse premii, inclusiv Premiul de Stat, fiind agreat de oficialitate. Poemele sale declarative şi patetice reprezintă însă doar una din laturile unei personalităţi scindate. Cu o generozitate surprinzătoare la un autor ambiţios, chinuit de sentimentul ratării, Miron Radu Paraschivescu se ocupă de identificarea şi susţinerea tinerelor talente. Pentru promovarea reprezentanţilor noii generaţii foloseşte orice ocazie, transformând, modestul supliment literar Povestea vorbei al revistei Ramuri din Craiova într-o adevărată instituţie a debutului, de importanţă naţională. Imaginea sa rămâne aureolată de aceastã generozitate în amintirea multor scriitori. Moare la 17 februarie 1971 la Bucureşti.