Aniversari culturale 2.06.11(C. A. Rosetti, I.C. Bratianu, Ziua Republicii Italiene)

2.06.1816 S-a născut, la Bucureşti CONSTANTIN A. ROSETTI – politician şi publicist român

195 ani de la naşterea politicianului şi publicistului român

Constantin A. Rosetti s-a născut pe 2 iunie 1816, la Bucureşti. Tatăl, spătarul Alexandru Rosetti, se născuse la Constantinopol, locul de obârşie al Rosetteştilor. Căsătorit cu Elena Obedeanu, el a avut doi fii, pe Dumitru, mort prematur, şi pe Constantin (Costache). După lecţiile luate acasă cu profesori particulari, Rosetti urmează un an de zile cursurile de la „Sf. Sava", unul dintre profesori fiind C. Aristia, cu care se iniţiază în meşteşugul actoricesc. Intră în armata naţională, cu gradul de praporgic, fiind promovat după un timp aghiotant al domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica. Nu rămâne mult timp cantonat în garnizoana Giurgiu, prezentându-şi, în august 1836, demisia. În 1842 ajunge şef al Poliţiei la Piteşti, iar în Bucureşti va obţine preşedinţia Tribunalului Comercial. Rosetti e unul dintre cei ce contribuie la întemeierea societăţii secrete Frăţia (1843) şi a Asociaţiei Literare a României (1845). Împreună cu Enrich Winterhalder, deschide o tipografie şi o librărie (1845), dotată cu o sală de lectură - care devine un centru de propagandă revoluţionară. La începutul lui 1844 se afla în Franţa, unde revine în aprilie 1845. La Paris, deşi nu prea are tragere de inimă pentru învăţătură, urmăreşte cursurile lui Jules Michelet şi Adam Mickiewicz de la College de France. E acceptat în loja masonică de orientare republicană L'Athenee des Etrangers şi figurează printre întemeietorii publicaţiei „Les Ecoles" (1845). Căsătorit în 1847 cu Maria Grant, va avea mai mulţi copii, printre care pe Mircea, unul dintre primii socialişti români, şi pe Vintilă, care îi va edita scrierile. În mişcarea de la 1848 Rosetti joacă un rol de frunte. Face parte din Comitetul revoluţionar, din Comisia executivă, unde îl suplineşte pe Ion Ghica, fiind numit prefect al Poliţiei şi avansat, în noul guvern, secretar de stat. În timpul Locotenenţei Domneşti îndeplineşte funcţia de director în Ministerul Dinăuntru. Ales deputat în Adunarea Electivă, va participa în toate legislaturile de după 1857, fiind susţinut şi de negustori şi meseriaşi. Între 29 mai 1859 şi 9 iunie 1860 a fost director al Teatrului cel Mare din Bucureşti. În epocă Rosetti s-a bucurat, ca poet, de mare popularitate. La 1848 circulau şi satirele lui politice, un fel de fiziologii. Ostil dramelor lacrimogene, el se declară în favoarea „comediei naţionale". În afara unei piese scrise la Paris, Femeia fără zestre, Rosetti a realizat şi câteva tălmăciri: drama Chatterton de Alfred de Vigny, Bogatul şi săracul de Emile Souvestre, Doctorul negru, după Anicet-Bourgeois şi Philippe Dumanoir. De memorialistică ţin şi însemnările De la Paris la Stambul (Călătorie făcută în 1853). Din scrisori Rosetti se înfăţişează ca un bărbat plin de tandreţe, cu o religie a prieteniei şi cu o credinţă vibrantă în cauza revoluţiei, căreia i s-a devotat. Rosetti a fost un mare ziarist al vremii sale, inaugurând un stil în presa românească, în publicistica politică îndeosebi. Cu Enrich Winterhalder scosese, în 1848, „Pruncul român". În exilul parizian, mânat de acelaşi neastâmpăr, înfiinţează cu I.C. Brătianu „Republica rumână" (1851) şi intră în comitetul de redacţie al „României viitoare" (1850). Triumful activităţii de gazetar a lui Rosetti este „Românul", organ unionist, de o mare longevitate, apărut la 9 august 1857. A întemeiat şi a girat şi alte periodice: „Apărătorul dreptăţii" (mai-iulie 1863), răspândit subversiv, în manuscrise, apoi „Libertatea" (12-23 iulie 1864), „Conştiinţa naţională" (1865), „Românul de duminică" (1864) - o anexă-magazin a „Românului"; de asemenea, o revistă umoristică, „Ţânţarul" (1859), împreună cu N.T. Orăşanu. A colaborat la „Steaua Dunării", semnând K. sau Constantinescu, la „Revista Dunării", „Cugetarea", „Sentinela română" etc. A mai semnat cu iniţiale, precum şi cu pseudonimele Costin, C. Trandafirescu, Conţopist Trandafirescu, Pitarul Zăvoiescu, Konstantin etc. Suferea de mai multă vreme de o afecţiune pulmonară, care s-a agravat, grăbindu-i sfârşitul pe 8 aprilie 1885, la Bucureşti.

2.06.1821 S-a născut, la Piteşti ION C. BRĂTIANU – politician român

190 ani de la naşterea politicianului român

Ion C. Brătianu s-a născut pe 2 iunie 1821, la Piteşti. Şi-a început studiile la Piteşti, la şcoala lui D. Simonide, iar la vîrsta de 14 ani a intrat ca iuncăr în armată. În anul 1841 pleacă la Paris unde studiează la Şcoala Politehnică şi audiează prelegerile lui Jules Michelet şi Edgar Quinet la College de la France. Ia parte la acţiunile studenţilor români de la Paris şi contribuie la crearea Societăţii pentru înfiinţarea şcoalelor în Principatele Române - noiembrie 1847. Face parte din lojile "l'Athenee des Entrangers" şi "La Rose du parfait silence", în care atinge gradul de maestru şi ia parte la evenimentele revoluţionare de la Paris în februarie 1848. În aprilie 1848 se întoarce în ţară şi devine membru al Comitetului Revoluţionar din Ţara Românescă pe 10 mai 1848. Se distinge ca unul dintre cei mai activi participanţi la Revoluţia română de la 1848 şi este numit secretar al Guvernului prozivoriu, iar apoi şef al Poliţiei Capitalei. După înăbuşirea revoluţiei este nevoit să se refugieze în Franţa. Implicat în diverse conspiraţii împotriva lui Napoleon al III-lea este nevoit să se interneze în clinica dr. Blanche, unde stă până în iulie 1856. În perioada petrecută în Franţa scrie lucrările "Memoire sur l'Empire d'Autriche dans la question d'Orient" 1855 şi "Memoire sur la situation de la Moldo-Valchie depuis le Traite de Paris" 1857. Revine în ţară în luna iulie 1857 şi este ales deputat în Divanul Ad-hoc şi în Adunarea Electivă din Muntenia. Susţine dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza şi este numit ministrul Finanţelor în perioada 28 mai - 5 iulie 1860. A fost liderul coaliţie politice care a dus la îndepărtarea domnitorului Cuza şi unul dintre principalii artizani ai aducerii lui Carol de Hohenzollern pe tronul României. Este ales în Constituanta de la 1866, iar apoi deputat şi senator în Parlamentul României. A îndeplinit numeroase funcţii în guvernele care sau succedat după 11 februarie 1866: ministru Finanţelor, ministru de Interne, ministru de Război, în Ministerul Agriculturii, Industriei şi Comerţului, în Ministerul Afacerilor Străine, în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii, ministrul Lucrărilor Publice şi de patru ori preşedintele Consiliului de Miniştrii. Ca lider al grupării liberale radicale Ion Brătianu a condus mişcarea anticarlistă. A fost arestat şi dus în faţa Curţii cu Jurii de la Târgovişte pentru complicitate la revolta de la Ploieşti din august 1870. A fost găsit nevinovat şi achitat. În anul 1875 a pus bazele Partidului Naţional Liberal, al cărui preşedinte a fost până la moartea sa. A fost ţinta a două atentate, primul pe data de 2 decembrie 1880, iar cel de al doilea în 3 septembrie 1886. Se stinge din viaţă pe 4 mai 1891 la Florica, judeţul Argeş.

2.06 ZIUA REPUBLICII ITALIENE

Pe 2 şi 3 iunie 1946 s-a ţinut referendumul prin care s-a decis actuala formă de guvernare. După 85 de ani de monarhie şi căderea fascismului Italia avea să devină Republică. Evenimentul este marcat de toate Ambasadele Italiei din lume, iar la Roma se organizează o paradă militară fastuoasă la care asistă în fiecare an un număr impresionant de italieni. Una dintre cele mai mari atracţii pentru public este trupa militară de acrobaţii aeriene „Le freccie tricolore” Săgeţile tricolore. Prima paradă militară cu această ocazie a avut loc în 1948, iar în anul următor, o dată cu intrarea Italiei în NATO, au avut loc zece parade militare simultane în toată Peninsula. Chiar dacă la Roma italienii se adună în număr mare în centru, în celelalte oraşe 2 Iunie este o bună ocazie pentru o mică vacanţă. Dacă vremea o permite, se iese la plajă sau la iarbă verde.

Surse: Revoluţia Română de la 1848/Apostol Stan, Editura Albatros, Bucureşti, 1992; www.ro.wikipedia.org; semnaturicelebre.blogspot.com; www.crispedia.ro; biografii.famouswhy.ro; www.adevarul.it; www.compendium.ro; old.mae.ro;