Aniversari culturale 1.06.11(Nicolae Milescu Spatarul, Nicolas Leonard Sadi Carnot, Marilyn Monroe, Ziua Internationala a Copilului)

1.06.1636 S-a născut, la Vaslui NICOLAE MILESCU SPĂTARUL – cărturar umanist român

375 ani de la naşterea cărturarului umanist român

Nicolae Milescu Spătarul s-a născut în 1 iunie 1636 la moşia Micleşti lângă Vaslui, ca fiu al unui boier Gavril, originar din Peloponez. A studiat istoria, teologia şi filosofia la Şcoala Patriarhiei din Constantinopole cu profesori vestiţi ca Gabriel Vlasios şi Ion Cariofilis, învăţând limbile latină, elenă, slavonă, turcă şi neogreacă. La 17 ani îl găsim grămătic la curtea domnitorului Gheorghe Ştefan, în Moldova. În 1655 îl însoţeşte pe Gheorghe Ştefan în Ţara Românească, descoperind, în trecere pe la Mănăstirea Neamţ, importante documente legate de domnia lui Alexandru cel Bun. În 1659, noul domn moldovean, Gheorghe Ghica, îi acordă rangul de spătar. În acelaşi an, la 20 noiembrie, îl urmează pe Gheorghe Ghica în Ţara Românească. Aici este numit mare spătar. În 1660 Nicolae Milescu trece în Moldova unde domnea Ştefăniţă Lupu. La 10 ianuarie 1661 termină de tradus din greceşte Catehismul ortodox al patriarhului Afanasie al Alexandriei, “Carte cu multe întrebări, foarte de folos, pentru multe treburi ale credinţei noastre”, în care afirmă originea latină a creştinismului la noi şi latinitatea limbii române. În 1664, aflat la Constantinipol, traduce din “elineşte” folosind vechi versuri slavone, “Vechiul Testament” şi scrierea filosofică “Despre singurul ţiitoru gând” în ianuarie 1671. Este recomandat ţarului Alexei Mihailovici de Mitropolitul Dosoftei al Ierusalimului ca bun teolog şi poligot. Este primit la curtea ţarului, la Departamentul solilor, ca interpret de greacă, latină şi română. În 1672, Nicolae Milescu scrie din porunca ţarului un “Aritmologhion” în limba slavonă şi o “povestire despre Sibile”. Dar faima lui europeană i-a venit de la misiunea încredinţată în 1675 de ţarul Alexei Mihailovici de a conduce o împortantă solie în China, soldată pe plan diplomatic, literar şi ştiinţific cu trei scrieri de o excepţională însemnătate în cadrul cel mai larg al contactelor dintre Europa şi Asia: “Cartea în care e descrisă călătoria prin Siberia, din oraşul Tobolsc până la hotarul Chinei”, “Raportul soliei în China” şi “Descrierea Chinei”. De altfel aceste lucrări îl aşează pe Nicolae Milescu între marii etnografi ai lumii şi între pionierii sinologiei. Opera lui nu este numai jurnalul plin de peripeţii al unei ambasade trimise în misiune diplomatică în China, ci este o carte modernă de explorare ştiinţifică a unor ţinuturi până atunci mai puţin cunoscute europenilor. Călătorind pe drumuri necunoscute, printre popoare şi rase diferite, vâslind pe râuri pe care nu mai vâslise nici un european până la el, curiozitatea, veşnic trează a acestui moldovean din sec. al XVIII-lea, se opreşte asupra configuraţiei solului descris în amănunţime, râurilor pe care le străbate, notează aspectul particular al munţilor, face măsurători topografice. Privirea lui iscoditoare a prins şi viaţa specific omenească pe care o trăiesc popoarele aşa de diferite ca înfăţişare, ocupaţia, armele, manifestările religioase, superstiţiile. În 1708, Nicolae Milescu Spătarul moare, la vârsta de 72 de ani, lăsând posterităţii multiple dovezi ale prodigioasei sale personalităţi.

1.06.1796 S-a născut, la Paris NICOLAS LEONARD SADI CARNOT – fizician francez

215 ani de la naşterea fizicianului francez

Nicolas Leonard Sadi Carnot s-a născut pe 1 iunie 1796 în Paris, primul fiu al unui eminent lider militar şi geometru, Nicholas Marguerite Lazare Carnot, fratele mai mare al lui Hippolyte Carnot şi unchiul lui Marie François Sadi Carnot. Tatăl său l-au numit după poetul persan Sadi din Shiraz şi el a fost mai cunoscut după acest al treilea nume. De la vârsta de 16 ani (1812), a trăit la Paris şi a urmat cursurile la École Polytechniqueunde unde a avut ca profesori pe Joseph Louis Gay-Lussac, Simeon Denis Poisson şi André- Marie Ampère. După absolvire a devenit ofiţer în armata franceză, înainte de a face cercetării ştiinţifice în teoria căldurii. Din 1814, el a servit în armată. După înfrângerea finală a lui Napoleon în 1815, tatăl său a plecat în exil. El a obţinut mai târziu concediu permanent de absenţă din armata franceză. La 28 de ani în 1824 a publicat o carte intitulată Reflecţii asupra puterii motrice a focului, în care a dat prima descriere de succes a motoarelor termice, cunoscută azi sub numele de Ciclul Carnot. Nicolas Leonard Sadi Carnot a murit din cauza epidemiei de holeră, la doar 36 de ani pe 24 august 1832. Din cauza îngrijorării răspândirii holerei, multe dintre lucrurile şi scrierile sale au fost înmormântate împreună cu el. Astfel, doar câteva scrieri ştiinţifice au supravieţuit în afară de cartea sa.

1.06.1926 S-a născut, la Los Angeles California MARILYN MONROE – actriţă americană

85 ani de la naşterea actriţei americane

Marilyn Monroe pe numele său adevărat Norma Jean Baker, s-a născut pe data de 1 iunie 1926, în Los Angeles, California. Şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei în orfelinat. Potrivit majorităţii biografilor, tatăl său biologic a fost Charles Stanley Gifford, agent de vânzări pentru un studio cinematografic unde lucra mama lui Monroe, Gladys Pearl Monroe Baker Eley. Dar, potrivit certificatului ei de naştere, tatăl ar fi norvegianul Martin Edward Mortensen. Mama, Gladys Baker, având serioase probleme psihice, a fost internată la un sanatoriu când Marilyn avea numai cinci ani. De aceea, fetiţa a copilărit alături de mai multe familii adoptive, unde a fost neglijată şi abuzată, iar ulterior a fost lăsată într-un orfelinat. A renunţat la liceu când avea 16 ani şi s-a căsătorit cu un muncitor în vârstă de 21 de ani, Joe Dougherty. Acesta a plecat să lupte în cel de-al doilea război mondial, timp în care Norma Jeane Dougherty a început să lucreze într-o fabrică. A fost remarcată de fotograful militar David Conover, care i-a oferit să colaboreze cu o agenţie de modelling. Monroe a acceptat şi a pozat în câteva reviste, ceea ce i-a deschis unele porţi în industria filmului. Primele ei filme au fost făcute pentru 20th Century Fox, într-o vreme în care ea şi-a luat numele care a făcut-o celebră. Dacă în primii ani a avut numai apariţii în roluri minore, Marilyn a început să fie cunoscută, ajutată fiind şi de remarcabila ei prezenţă scenică. La numai 24 de ani, 20th Century Fox i-au propus un contract de şapte ani, transformând-o într-o adevărată "bombă sexy". Imaginea de sex-symbol este confirmată prin filme precum „All About Eva”, "Niagara", "Love Nest", "Don't Bother to Knock", "How to Marry a Millionaire" şi "Seven Years Itch". Şi-a concentrat mereu eforturile să obţină roluri consistente, iar la un anumit moment dat visul i-a devenit realitate. Marele ei regret a fost că, pentru majoritatea oamenilor, nu era mai mult decât un chip blond cu forme apetisante. Marilyn a dus o luptă colosală pentru a face cunoscută şi cealaltă parte a sa, talentul şi fragilitatea. A făcut un rol de comedie excelent în filmul Staţia de autobuz, din 1955. La opt ani după divorţul de Joe Dougherty, în 1946, ea se căsătoreşte cu celebrul jucător de baseball Joe DiMaggio. Nici această căsnicie, nici mariajul ulterior cu dramaturgul Arthur Miller nu i-au adus împlinirea. Ultima s-a apariţie pe marile ecrane a fost în 1961, în filmul „Inadaptaţii”, scris special de Miller pentru ea. Cei doi au divorţat cu o săptămână înainte de premiera filmului. În perioada următoare, Marilyn a încercat să mai facă un film, însă a fost concediată din cauza bolilor frecvente şi absenţelor îndelungate de pe platourile de filmare, despre care mulţi considerau că au fost cauzate de dependenţa ei de droguri. În 5 august 1962, a murit din cauza unei supradoze de somnifere. 

1.06 ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI

Surse: Aniversări Culturale, Nr. 1/2011, Editura Bibliotecii Naţionale a României, Bucureşti, 2011; www.ro.wikipedia.org; biblioteca.vaslui.ro; www.giosan.ro; en.wikipedia.org; www.evitherm.org; www.hotnews.ro; www.cinema8.ro;