21.07.1821 S-a născut, la Bacău VASILE ALECSANDRI – scriitor român
190 ani de la naşterea scriitorului român
Vasile Alecsandri s-a născut pe 21 iulie 1821, undeva în judeţul Bacău. A copilărit pe moşia de la Mirceşti a tatălui său, medelnicerul Vasile Alecsandri. Între 1828 - 1830 îşi completează cunoştinţele la pensionul lui Victor Cuenim, deschis în 1828 la Iaşi. A studiat la Paris în perioada 1834-1839 şi s-a înscris apoi la facultatea de medicină. A abandonat şi a urmat o perioadă cursurile facultăţii de drept. Preocupat de literatură, a renunţat şi la drept, în această perioadă începând să scrie versuri în limba franceză. În 1839 a părăsit Franţa şi a făcut o călătorie în Italia, culegând impresii care se vor regăsi în primele scrieri în limba română. În 1840 publică în revista Dacia literară nuvela Buchetiera de la Florenţa şi a devenit director al teatrului din Iaşi. A scris în acest an vodevilul Farmazonul din Hârlău, jucat pe scena din Iaşi. În anul următor prindea viaţă pe aceeaşi scenă piesa Modista şi cinovnicul. În 1842, după o călătorie prin munţii Moldovei, a scris poezia Sora şi Hoţul, un an mai târziu, nuvela O primbare la munţi. În 1844 se află la conducerea revistei Propăşirea, alături de Mihail Kogălniceanu şi Ion Ghica şi publică o parte a Doinelor, nuvelele O primblare la munţi şi Istoria unui galben. În 1845 îi cunoştea pe Nicolae Bălcescu şi pe Elena Negri. În următorii doi ani a însoţit-o pe Elena Negri, de care se îndrăgostise, într-o călătorie în Italia, Austria, Germania şi Franţa. Aceasta a murit la întoarcerea în ţară, pe vapor. A scris în 1847 piesa Piatra din casă. În timpul Revoluţiei din 1848 a scris poezia Deşteptarea României şi a redactat împreună cu alţi patrioţi, petiţia Dorinţele partidei naţionale din Moldova, cuprinzând revendicările ce trebuiau aduse la cunoştinţa domnitorului Mihail Sturza. S-a refugiat în munţi, apoi la Brasov, după înăbuşirea revoluţiei, evocând aceste întâmplări în fragmentul de proză Un episod din anul 1848. În 1849 a scris studiul Românii şi poezia lor, sub forma unei scrisori către Alexandru Hurmuzachi, publicat în revista Bucovina şi în 1850 se juca la Iaşi Chiriţa în Iaşi sau Două fete şi-o neneacă. Peste doi ani apărea la Iaşi prima parte din colecţia de opere folclorice Poezii populare. Balade (cântece bătrânesti) şi prima culegere de teatru, Repertoriu dramatic, se juca piesa Chiriţa în provincie. În 1853 a publicat la Paris primul volum de poezii originale, Doine şi lăcrimioare şi la Iasi, a doua parte a Poeziilor populare. În urma călatoriei intreprinse în sudul Franţei, în Spania şi în nordul Africii, a redactat jurnalul Călătorie în Africa, care va fi publicat în 1855, în revista condusă de el, România literară. În 1859, după săvârşirea Unirii, a plecat într-o misiune diplomatică la Paris, Londra şi Torino, pentru a obţine recunoaşterea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A abandonat activitatea politică în 1860 şi s-a retras la Mirceşti, compunând piese de teatru, printre care Rusaliile şi câteva Cântecele comice. În 1866 a apărut întreaga colecţie a Poeziilor populare, într-un singur volum. A fost numit membru al Societăţii literare române pentru cultura limbii, care va deveni Academia Română în 1879. În 1885 a fost numit ministru plenipotenţiar al României la Paris, post pe care l-a deţinut până la moarte. Vasile Alecsandri a murit la 22 august 1890 şi este înmormântat în curtea conacului său din Mirceşti.Surse: Poezii populare ale românilor, Vasile Alecsandri, Editura Minerva, Bucureşti, 1973; ro.wikipedia.org; biografii.famouswhy.ro www.cinemagia.ro;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu