Aniversari culturale 31.07.11(Franz Liszt)

31.07.1886 A murit, la Bayreuth, Bavaria FRANZ LISZT – compozitor maghiar

125 ani de la moartea compozitorului maghiar

Franz Liszt s-a născut pe 22 octombrie 1811 la Raiding în Ungaria, întreaga familie s-a mutat în 1821 la Viena, iar în 1823 la Paris. La vârsta de şapte ani cânta foarte bine la pian, la opt ani compunea, la nouă dădea concerte publice, iar la zece ani studia cu Czerny şi Salieri la Viena. În toate călătoriile sale, era însoţit de tatăl său care şi-a dat seama de talentul fiului său. Acest mod de viaţă îl face să sufere de epuizare nervoasă, la şaisprezece ani, vrând să renunţe şi să îmbrăţişeze cariera de preot. În anul 1823 se stabileşte la Paris unde îşi completează golurile din educaţie. La Paris ascultă trei mari muzicieni, care îi vor influenţa dezvoltarea viitoare: Berlioz, Paganini şi Chopin. Creaţia sa muzicală cuprinde 1.233 de lucrări, dintre care 649 sunt compoziţii originale. 150 dintre acestea sunt piese dedicate pianului. Creaţia lui Liszt poate fi împărţită în două categorii: lucrări de virtuozitate, compuse în prima parte a vieţii sale, când acesta era mai mult preocupat de succesul său ca interpret şi creaţia muzicală propriu-zisă. Aceasta din urmă constă în sonate, valsuri, lucrări pentru orchestră, poeme simfonice şi simfonii şi lucrări concertistice. Muzica lui Liszt este o muzică impetuoasă şi de bravadă, cu un efect calculat înainte şi o rezolvare trimufătoare a celor mai mari dificultăţi tehnice. Pentru a-şi putea pune în valoare creaţiile şi virtuozitatea Listz a comandat un pian urias, care conţinea trei claviaturi şi 16 registre, numit Piano-Melodium. Spre sfârşitul vieţii acest mod interpretativ avea să producă schimbări esenţiale. Muzica pentru pian a lui Liszt are nevoie de pianişti cu o tehnică desăvârşită, cu o sonoritate îndrăzneaţă şi cu un anumit grad de exhibiţionism şi extrovertire temperate. Liszt a fost pianistul pubicului, impunând prin interpretarea sa, atitudinea de bravadă, intimidând publicul şi luând cu asalt instrumentul. Alte lucrări: poeme simfonice Ce se aude pe munte, Tasso, Orfeu, Prometeu, Ungaria, Hamlet, Bătălia hunilor, simfonii Simfonia Dante, Simfonia Faust, concerte pentru pian, studii pentru pian Studii de execuţie transcedentala-1851, Studii de bravură-1838, Mari studii de Paganini, sonate Sonata în mi minor - dedicată lui Schumann, valsuri poloneze şi 20 rapsodii ungare. În turneul său efectuat în Principatele Române 1846-1847, Franz Liszt a rămas impresionat de muzica populară românească. Rezultatul a fost o Rapsodie română ce avea la bază doinele, baladele, cântecele de petrecere şi de jale cu care era întâmpinat prin locurile unde a călătorit. Această lucrare a fost găsită de compozitorul Bela Bartok, la aproape 85 de ani de la crearea ei. Rapsodia română are 25 de pagini, iar premiera a avut loc în 1931 la Ateneul Român din Bucureşti, în intepretarea pianistei Aurelia Cionca. A murit la Bayreuth, Germania, pe 31 iulie 1886, la vârsta de 74 de ani, de pneumonie pe care ar fi contractat-o în timpul Festivalului Bayreuth găzduit de Cosima fiica sa.

Surse: ro.wikipedia.org; www.compendium.ro; www.last.fm; www.artline.ro; www.managerzone.com;