2.08.1831 S-a născut, la Iaşi GHEORGHE BURADA – dirijor român
180 ani de la naşterea dirijorului român
Gheorghe Burada s-a născut pe 2 august 1831, la Iaşi. Este primul fiu dintr-o veche familie de cărturari din părţile Odobeştilor. Tatăl său, Tudorachi Burada, căpătase diferite ranguri boiereşti, pînă la cea de vornic. Mama lui, Maria, femeie cultă, cu alese calităţi pedagogice şi culturale, a transmis fiilor ei dragostea pentru literatură şi muzică. Soţii Burada au avut şase copii: Gheorghe, Teodor, Constantin, Mihai, Ion şi Eufrosina. Primii patru s-au ocupat amănunţit de muzică, dovedind remarcabile calităţi artistice. Gheorghe Burada a studiat vioara în casa părintească. S-a perfecţionat peste hotare cu diferiţi profesori particulari la Paris, Viena şi Dresda. Numele lui a rămas însă legat nu de cariera de violonist, ci de cea de dirijor de cor şi profesor de teorie-solfegii. Primele coruri din Moldova de la Biserica Sf. Atanasie 1854, Biserica Trei Ierarhi 1860 şi de la Mitropolia Moldovei şi Sucevei 1864 s-au constituit prin strădania acestui neobosit muzician. Gheorghe Burada a fost şef de orchestră la Teatrul cel Mare din Copou în mai multe rânduri, a făcut aranjamente muzicale pentru o serie de piese din repertoriul teatrului. Lucrarea teoretică Principii elementare de muzică 1860 a fost manualul de bază după care au învăţat elevii conservatorului de Muzică şi Declamaţiune din Iaşi, unde a lucrat ca profesor timp de aproape un deceniu. Atras de compoziţie, Gheorghe Burada a scris o Uvertură naţională 1852, un imn 1855, piese de salon, potpuriuri naţionale, liturghii etc. Gheorghe Burada a murit pe 25 martie 1870, la Iaşi, în plină ascensiune artistică.
2.08.1891 S-a născut, la Roman MIHAIL JORA – compozitor şi dirijor român
120 ani de la naşterea compozitorului şi dirijorului român
Mihail Jora s-a născut la 2 august 1891 în Roman, a început studiile muzicale la Conservatorul din Iaşi, continuând apoi la Leipzig. A fost nevoit să întrerupă studiile din cauza Primului Război Mondial, la care Jora a luat parte activ, luptând pe front. După terminarea războiului şi-a reluat studiile, de data aceasta în capitala franceză. Reîntors în ţară, compozitorul a desfăşurat o bogată activitate atât ca pianist, dirijor şi critic, cât şi ca director muzical al Societăţii Române de Radiodifuziune din 1928 şi ca profesor de compoziţie la Conservatorul din Bucureşti din 1929. Jora a jucat un rol esenţial în formarea mai multor generaţii de muzicieni, unul dintre elevii săi fiind şi pianistul şi compozitorul român Dinu Lipatti. Jora a compus primele balete româneşti, Curtea veche, La Piaţă, Când strugurii se coc şi Întoarcerea din adâncuri, în care a utilizat, subiecte din viaţa românească, ritmuri din jocurile populare româneşti. Opera sa cuprinde o multitudine de lieduri, dintre care cel mai cunoscut este cel scris pe versuri de Octavian Goga Cinci cântece, opus 11 sau lucrări camerale Cvartetul de coarde, opus 9, compus în anul 1926. În 1955, Jora a fost numit membru al Academiei Române. Compozitorul a murit la 10 mai 1971, la Bucureşti. În onoarea sa, Studioul de Concerte al Palatului Radio poartă numele Mihail Jora, iar Uniunea Criticilor Muzicali organizează anual la Bucureşti Concursul naţional de interpretare muzicală Mihail Jora.
Surse: ro.wikipedia.org; www.evenimentul.ro; www.amosnews.ro; www.adevarul.ro;
o idee inteligenta...
RăspundețiȘtergere