Aniversari culturale 20.09.11(George Cosbuc)

 

20.09.1866 S-a născut, la Hordou, Bistriţa-Năsăud GEORGE COŞBUC – poet român

145 ani de la naşterea poetului român

Goerge Coşbuc s-a născut pe 20 septembrie 1866, în comuna Hordou, astăzi comuna Coşbuc, jueţul Bistriţa-Năsăud. Este al optulea copil al preotului Sebastian Coşbuc şi al Mariei născută Avram. Începe clasele elementare în 1873 la Hordou, peregrinează prin Salva şi Telciu, pentru ca apoi să-şi desăvârşească primele studii, inclusiv gimnaziul, la Năsăud între 1876-1884, unde se familiarizează cu limba şi literaturile clasice, precum şi cu germana. Începe să se manifeste ca poet şi traducător în cadrul societăţii şcolarilor Virtus romana rediviva, unde publică primele încercări modeste în revista sa, Musa someşană. După terminarea gimnaziului, se înscrie la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universităţii din Cluj, pe care o abandonează în 1887 din lipsa sursei financiare. În acelaşi an are loc adevăratul său debut cu Filosofii şi plugarii, în Tribuna din Sibiu, condusă de Ioan Slavici. Ulterior avea să fie la Sibiu din 1887, cel mai rodnic moment al vieţii sale. Aici publică Nunta Zamfirei în 1889, poezie primită cu entuziasm de către Titu Maiorescu. Va trece în curând Carpaţii, urmând un drum de glorie literară. În 1890 s-a mutat la Bucureşti, însă a dus o viaţă agitată, ce nu i-a făcut plăcere. Abia după cinci ani de locuit în Capitală s-a liniştit oarecum, prin căsătoria cu Elena Sfetea, care i-a dăruit un copil. În 1893 debutează editorial cu volumul Balade şi idile. În 1896 îi apare o a doua carte, Fire de tort, după care, o perioadă destul de lungă, se va dedica unei prodigioase activităţi de animator cultural şi traducator. Ia iniţiativa editării unor publicaţii de interes major în istoria literaturii noastre: Vatra, Sămănătorul, Viaţa literară. Lucrează la traducerea câtorva capodopere ale literaturii universale: Eneida, Odiseea, Divina Comedie, Sacontala. În 1899 publică lucrările în proză: Războiul nostru pentru neatârnare şi Povestea unei coroane de oţel. În 1900 este ales membru corespondent al Academiei Române. În 1902 editează volumul de versuri Ziarul unui pierde-vară, iar în 1904, Cântece de vitejie. Paralel, munceşte enorm la realizarea versiunii româneşti a Divinei Comedii, pentru care în 1912 face şi o călătorie de studii, de şase săptămâni în Italia. În 1915 îi moare într-un accident de maşină unicul fiu de 20 ani, Alexandru, şi poetul nu-şi mai poate reveni. În anul 1916 este ales membru titular al Academiei Române. George Coşbuc moare pe 9 mai 1918, la Bucureşti, în vârstă de 51 de ani. Este înmormântat în cimitirul Şerban Vodă - Bellu, lângă fiul său.

Surse: File de tort, George Coşbuc, Editura Litera, Chişinău, 1996, ro.wikipedia.org; www.georgecosbuc.eu; www. autorii.com; www.taifasuri.ro;