Faceți căutări pe acest blog

marți, 1 aprilie 2014

Aniversari culturale 1.04.2014 (Theodor Codrescu)

1.04.1819  S-a născut la Iaşi, THEODOR CODRESCU – scriitor român

195 ani de la naşterea scriitorului român

Theodor Codrescu s-a născut pe 1 aprilie 1819, la Iaşi. A început cursurile şcolii primare la Galaţi în 1832, apoi a continuat la Iaşi, este înscris la Academia Mihăileană, pe care o termină în 1838. După absolvire, va fi numit profesor suplinitor la Academia Mihăileană, dar părăseşte şcoala în semn de protest împotriva încercărilor de a se face din franceză o limbă de predare obligatorie. Între anii 1848 şi 1853, revine ca profesor la Academie, unde predă istoria. A fost o vreme cenzor al publicaţiilor din Moldova şi apoi director al Arhivelor Statului din Iaşi (1856). A redactat o Mică gramatică franceză pentru învăţătura tinerimii moldo-române (1841), a tradus alte gramatici franceze, a alcătuit un dicţionar francez-român şi un altul german-român. Împreună cu D. Gusti a tipărit un abecedar, un catehism, o carte de citire, o istorie a românilor. În 1850, în colaborare cu alţi oameni importanţi ai vremii, a înfiinţat Tipografia „Buciumul", publicând aici, între altele, multe materiale prounioniste, precum şi ziare, ca „Steaua Dunării". Pasionat al istoriei, Codrescu a reuşit să culeagă un impresionant număr de documente referitoare la trecutul românilor, pe care le-a tipărit în 25 de volume, sub titlul Uricariul sau Colecţiune de diferite acte. Pentru aceasta, va fi ales membru corespondent al Academiei Române în 1886. Tot sub îngrijirea lui au apărut diverse culegeri de acte oficiale referitoare la politica externă a Principatelor Române. Avându-l pe Codrescu redactor, au apărut şi câteva ziare, printre cele mai bune ale timpului: „Zimbrul" (1850), „Foiletonul Zimbrului" (1855) şi „Buciumul român" (1875). În „Buciumul român" a văzut pentru prima dată lumina tiparului, în 1876-1877, Ţiganiada, opera lui I. Budai-Deleanu. Din 1872, a condus  „Noul curier român". Ca traducător, meritul său principal este de a fi dat, în 1853, cea dintâi versiune românească a romanului Coliba lui Moşu Toma sau Viaţa negrilor din sudul Statelor Unite din America (I-II), de Harriet Beecher Stowe, sprijinind astfel mişcarea de emancipare socială din Principate. Pentru Teatrul Naţional din Iaşi, Codrescu a tălmăcit un mare număr de piese, cu deosebire vodeviluri, care au fost jucate mai bine de un deceniu. Ca scriitor, Codrescu a început cu prelucrări şi a continuat, în linia „Daciei literare", cu destul de izbutite povestiri despre Pepelea - snoave extrase din folclor. În 1844, îi apare volumul O călătorie la Constantinopoli. În 1846 oferă Teatrului Naţional din Iaşi vodevilul propriu Soldatul prujitor. Theodor Codrescu se stinge din viaţă pe  23 martie 1894, la Iaşi.




Surse: ro.wikipedia.org;  www.ziarulevenimentul.ro; www.crispedia.ro; commons.wikimedia.org;

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu