Aniversari culturale 16.11(Karel Hynek Macha, Andrei Muresanu)

16.11.1810 KAREL HYNEK MACHA – Bicentenarul naşterii scriitorului ceh
Bazele poeziei cehe moderne au fost puse de Karel Hynek Mácha (s-a născut, la Praga 1810-1836 Litomerice) care în poeziile sale (cel mai reprezentativ este poemul Mai -1836) a creat un întreg sistem de imagini poetice şi simboluri capabile să exprime experienţa interioară a omului într-o epocă care tocmai se năştea.

16.11.1816 S-a născut, la Bistriţa, ANDREI MUREŞANU - scriitor, publicist, om politic 
Unii biografi vorbesc despre descendenţa nobiliară a Mureşenilor, înrudiţi cu Dragoşizii din Maramureş. În realitate, părinţii lui Andrei Mureşanu erau oameni simpli. Primele cunoştinţe le primeşte de la un bătrân grănicer, iar în anul 1825 este primul ca elev la şcoala normală săsească din Bistriţa. Peste câţiva ani va trece la liceul piariştilor din acelaşi oraş, făcându-se remarcat printre elevii cei mai buni. În 1832 vine la Blaj unde studiază doi ani filosofia apoi teologia. Aici îl are coleg de studenţie pe George Bariţiu, cu câţiva ani mai mare decât el, cu care leagă o strânsă prietenie prelungită peste ani la Braşov. Mediul cultural al Blajului îl stimulează pe tânărul Andrei Mureşanu pe calea lecturii şi a scrisului. Când Bariţiu părăseşte Blajul preluând conducerea şcolii româneşti din Braşov, îl aduce şi pe Andrei Mureşanu să predea în învăţământ, obţinându-i dispensă fiindcă nu-şi terminase studiile. Va fi institutor la şcoala românească, apoi profesor la gimnaziul românesc. Îşi începe colaborarea la gazetele lui Bariţiu Foaie pentru minte, inimă şi literatură şi Gazeta de Transilvania, cu poezii şi articole. Cunoaşte o seamă de poeţi din Principate : Gr. Alexandrescu, Heliade, Bolliac, Bolintineanu, Alecsandri, care obişnuiau să vină la băi la Vâlcele. Debutul ca poet are loc în anul 1839 cu poezia Fetiţa şi paserica, publicată în Foaie pentru minte?, în anii următori evoluând spre lirica socială şi naţională. Pe lângă poezii originale publică şi numeroase traduceri ori prelucrări din Schiller, Herder, Bürger, dar cele mai importante rămân articolele de teorie literară şi traducerile din cronicile străine referitoare la istoria românilor. Anul 1848 îl găseşte printre fruntaşii revoluţiei. Cu acest prilej scrie poezia Un răsunet, care devine marşul revoluţionarilor români din Ardeal. După înfrângerea revoluţiei trece în Muntenia (împreună cu Bariţiu) de unde este luat prizonier şi dus în Moldova. Întors în Transilvania, se stabileşte la Sibiu unde este funcţionar. Aici colaborează la Telegraful român cu poezii şi un ciclu de articole care urmăreau iniţierea publicului cititor în diferite ramuri ale artei. Continuă să scrie poezii patriotice cu caracter protestatar, traduce Nopţile lui Young, precum şi o bună parte din Anale de Tacitus. Pensionat în anul 1861, în 1862 îşi tipăreşte în volum poeziile, cele mai multe originale publicate în presă, dar şi o parte a traducerilor. La 11 noiembrie 1863 moare lăsând în urmă doi copii mici şi pe soţia sa, Suzana. Înmormântat cu pompă şi condus de un numeros public, precum şi de profesorii şi elevii din oraş care însoţeau sicriul cu torţe. În timpul vieţii, Mureşanu şi-a publicat următoarele lucrări : Icoana creşterii rele cu mijloace de a o face şi mai rea (1848), Din poesiele lui Andreiu Murăşianu (Braşov, 1862).